Municipiul Iași, ca toate marile orașe din România, se confruntă cu provocări tot mai mari generate de schimbările climatice, cea mai importantă fiind dată de faptul că verile sunt din ce în ce mai calde, iar în zonele dens construite, fără prea multe spații verzi, temperaturile sunt semnificativ mai mari decât în jurul orașului. Deși la nivel național populația scade, orașul Iași continuă să se aglomereze în arealele centrale și să se extindă în zonele periferice. Iar tendințele climatice regionale nu ajută deloc în acest sens: anul 2023 a fost declarat oficial cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice în România.

Pentru a evalua mai bine aceste provocări climatice cu care se confruntă Iașul și alte orașe din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României și pentru a găsi cele mai bune soluții de adaptare la acestea, o echipă de cercetare de la Facultatea de Geografie și Geologie, coordonată de conf. dr. Lucian Sfîcă, a realizat o bază de date detaliată spațial privind temperatura și umiditatea din  Iași, prima de acest fel din România. De asemenea, proiectul a cartat zonele cele mai calde și cele mai reci din interiorul fiecărui oraș din această regiune și a folosit imagini provenite de la sateliți de înaltă precizie pentru a arăta cum se răspândește căldura în orașele reședință de județ și care sunt zonele care se încălzesc foarte mult în interiorul acestora.

Aceste informații sunt esențiale pentru a sprijini autoritățile locale să ia decizii privind sustenabilitatea orașelor bazate pe date concrete rezultate din observații și măsurători meteorologice și a unor studii științifice solide.

Orașele își creează propria climă

Începând cu anul 2007 mai mult de jumătate din populația planetei trăiește în orașe. Tendința urbanizării la nivel mondial este în creștere, ceea ce va face ca peste 70% din oameni să trăiască în orașe la finalul acestui secol.

În paralel, planeta noastră trece printr-o într-o etapă de schimbare climatică ce se manifestă nu doar prin creșterea temperaturii, ci și prin schimbări ale frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice specifice fiecărei regiuni de pe glob sau cu producerea unor fenomene meteorologice atipice pentru multe regiuni. Scenariile pesimiste în materie de schimbare climatică, cele care privesc cu îndoială șansele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel planetar, indică temperaturi anuale mai mari cu 6°C față de cele din prezent spre sfârșitul acestui secol. Chiar și în cazul scenariilor de schimbare climatică moderată, o creștere a temperaturii globale a aerului cu „doar” 3°C va aduce în mod evident provocări societale majore.

Orașele acutizează aceste efecte negative prin apariția „insulelor de căldură urbană„. Acestea se referă la faptul că temperatura din centrul orașelor, acolo unde densitatea structurilor urbane este mult mai mare și activitatea umană este mai intensă, este mai mare decât la periferie.  Asta înseamnă că în viitor peste 6 miliarde de oameni vor trăi în orașe mult mai calde decât în prezent, iar în regiunile tropicale și temperate, căldura verilor va deveni din ce în ce mai greu de suportat. Până la aproximativ 700 milioane de persoane, majoritatea celor care trăiesc în mediile urbane tropicale, se vor confrunta pe parcursul verii cu un stres termic dincolo de limitele suportabile biologic și implicit greu de gestionat.

Ca urmare a acestor tendințe globale combinate, adaptarea la schimbările climatice sau contruirea rezilienței la acestea trebuie să fie o prioritate pentru zonele urbane.

România urmează cele trei tendințe

Aceste schimbări nu ocolesc nici România. Deși populația scade la nivel național, orașele mari continuă să crească prin migrația dinspre rural, iar tendințele de creștere a temperaturii sunt evidente.

Pentru a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice la nivel național, Ministerul Mediului  a adoptat în 2022 Strategia Națională Privind Adaptarea la Schimbări Climatice și un plan național de acțiune pentru implementarea acesteia. Aceste documente fixează coordonate generale ale adaptării la schimbările climatice la nivel național, inclusiv pentru sistemele urbane, dar strategia are limite evidente în context local, deoarece fiecare oraș are propriile sale condiții climatice, iar cunoașterea lor deficitară limitează eficiența planurilor de adaptare la acest nivel.

Pentru a identifica cele mai bune soluții de adaptare este nevoie de informații precise despre zonele critice din punct de vedere cliamtic din fiecare localitate, reprezentate de arealele unde temperaturile cresc cel mai mult, dominate în general de un raport mare dintre suprafețele construite și cele naturale.

Climatul orașelor din Nord-Est

Proiectul de cercetare UCLAR demarat din 2022 și finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)  își propune să remedieze la nivel regional această lipsă de informații detaliate referitoare la climatul urban în România. Astfel, echipa de cercetare și-a propus să ofere publicului și autorităților locale date climatice reale despre 16 aglomerări urbane din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (cele de peste 20000 locuitori), pentru ca pe baza lor să poată fi propuse măsuri concrete de adaptare la schimbările climatice și de creștere a rezistenței (rezilienței) orașelor în contextul încălzirii globale. Cea mai mare atenție se acordă celor 6 municipii reședință de județ – Iași, Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț și Vaslui – care joacă un rol important în dezvoltarea întregii zone. Iașiul este analizat în mod detaliat, fiind un pol urban major la nivel național.

Până în prezent, acest proiect a produs rezultate concrete privind condițiile climatice urbane din orașele analizate. Mai jos, sunt câteva dintre cele mai relevante rezultate pentru cetățeni și factorii de decizie.

Prima bază de date climatică detaliată a Iașiului

În cadrul activităților proiectului s-a creat o bază de date spațială de mare rezoluție pentru temperatura aerului și umiditate în municipiul Iași – prima de acest fel pentru un oraș din România. Aceasta reprezintă un punct de plecare important pentru o evaluare detaliată din punct de vedere spațial și temporal a „insulei de căldură urbană” din Iași.

Fig. 1 – Distribuția temperaturii medii anuale a aerului (stânga) și a numărului de ore cu temperaturi negative ale aerului (dreapta) în municipiul Iași pentru intervalul 2013-2015 (Sfîcă et al., 2018)

Baza de date va permite și studiul altor parametri climatici relevanți pentru disconfortul termic sau eficiența energetică a locuințelor (Fig. 1-d).

Rețele de observații meteorologice similare au fost instalate în orașele Bacău, Botoșani și Suceava.

Cartarea zonelor reci și calde din fiecare oraș

Prin proiect, au fost cartate zonele cele mai calde și cele mai reci din interiorul fiecărui oraș, pentru cele 6 reședințe de județ (Fig. 2). Această evaluare oferă o imagine de ansamblu asupra diversității termice la nivel urban – informație care nu poate fi surprinsă doar prin observațiile de la stațiile meteorologice oficiale.

Fig. 2 – Distribuția arealelor constant calde (Q3) și constant reci (Q1) de pe arealul orașelor Suceava (a) și Botoșani (b) pe parcursul dimineților de vară, rezultate din 12 transecte meteorologice expediționare realizate în anul 2022

Cum se răspândește căldura în oraș

Echipa de cercetare a analizat modul în care este distribuită temperatura pe suprafața celor 16 orașe folosind imagini de înaltă precizie de la sateliți Landsat și MODIS. Aceste imagini ajută cercetătorii să vadă exact unde sunt punctele foarte calde sau foarte reci în orașe, în diferite perioade ale anului: începând cu aprilie până în septembrie, perioada caldă, și din octombrie până în martie, perioada mai rece. Aceste informații pot contribui la detectarea locurilor din zonele urbane care necesită mai multă atenție pentru a gestiona căldura sau frigul în perioadele critice din an (Figura 3).

Fig. 3 – Repartiția temperaturii suprafeței terestre pe baza imaginilor satelitare MODIS LST (2000-2021) pentru semstrul cald (mai-septembrie) în municipiile Onești (stânga) și Roman (dreapta)

Parcurile și spațiile verzi sunt esențiale în controlul temperaturii

Proiectul a identificat precis unde sunt localizate zonele care se încălzesc sau se răcesc foarte mult în orașele mari, folosind imagini de la sateliți care măsoară intensitatea căldurii la suprafața terestră (cum ar fi Landsat și Sentinel). Cercetătorii au examinat și cum afectează folosirea terenurilor în oraș aceste zone calde sau reci (Figura 4). Studiul arată cât de important este rolul parcurilor și spațiilor verzi în controlul acestor temperaturi extreme în orașe.

Fig. 4 – Areale identificate pe baza imaginilor satelitare Landsat (1984-2021) ca fiind persistent calde (PHS) și persistent reci (PCS) în Bacău și Iași

Aceste rezultate oferă municipalităților din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României cheia de înțelegere a condițiilor climatice urbane ce trebuie gestionate în viitor prin implementarea celor mai adecvate măsuri la nivel local și chiar punctual în interiorul orașelor, pentru a maximiza eficiența lor în consolidarea rezilienței orașelor la schimbările climatice și dezvoltarea unor strategii de adaptare la acestea.

Rezultatele vor fi prezentate în sumar Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est pentru fiecare dintre orașele analizate, urmând ca prin eventuala implicare a municipalităților vizate să constituie un punct bine definit de plecare în dezvoltarea de către acestea a strategiilor locale de adaptare la schimbările climatice.

***

Acest material de informare este realizat de conf.dr. Lucian Sfîcă, Facultatea de Geografie și Geologie (UAIC). Informații suplimentare: https://www.geo.uaic.ro/uclar/