[cs_content][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]
Considerăm, în continuare, că astfel de proiecte mari de infrastructură care necesită o investiție financiară mare și au un impact ireversibil asupra orașului au nevoie de o dezbatere publică reală și merită o analiză atentă, cu toate datele prezentate în mod transparent, motiv pentru care am înaintat o nouă adresă executivului.
Articol publicat pe 24.05.2020: Dacă facem mai mult loc pentru mașini, o să avem mai multe mașini. Principiul centrării mobilității urbane pe utilizarea automobilului personal și-a demonstrat deja limitele în majoritatea orașelor din Occident. Avem nevoie de politici de mobilitate durabilă, care prioritizează transportul public, mersul cu bicicleta/trotineta și mersul pe jos.
La sfârșitul lui aprilie, împreună cu mai multe organizații constituite în Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ în Iași, am solicitat Primăriei Iași să ne comunice informații cu privire la studiile și analizele care stau la baza proiectului ce propune realizarea a două pasaje supraterane în intersecția Podu Roș. Credem că e important ca ieșenii să fie informați cu privire la argumentele și datele care fundamentează o astfel de intervenție în comunitatea noastră.
În urmă cu zeci de ani, specialiștii marilor orașe încercau să rezolve problema ambuteiajelor din trafic adăugând mai multe benzi auto. Administrațiile alocau sume uriașe proiectelor de drumuri și când credeau că s-a rezolvat, după câteva luni, situația revenea la “normal” sau chiar se înrăutățea. Explicația ține de fenomenul cererii induse: cu cât oferi mai mult, cu atâta crește cererea.
Din punctul nostru de vedere, astfel de proiecte au nevoie să fie în acord cu principiile prevăzute de strategia pe mobilitate durabilă (PMUD) să fie temeinic fundamentate, ca să răspundă cât mai bine nevoilor cetăţenilor, economiei, mediului şi societăţii în ansamblu.
Ba mai mult, executivul a anunțat că face demersuri pentru a obține un împrumut în vederea execuției proiectului, iar voci din societatea civilă ieseană s-au pronunțat împotriva acestei investiții.
Vrem să cunoaștem și părerea ta despre acest proiect:
- consideri că este acesta o investiție oportună?
- cum ți-ar plăcea să fii informat când se iau astfel de decizii cu impact asupra dezvoltării orașului?
Ne-am bucura să împărtășești cu noi gândurile tale la mobilitateurbana@asociatiacivica.ro.
Un oraș cu o calitate a vieții crescută și o comunitate puternică = un oraș în care oamenii se implică.
#orașepentruoameni #mobilitatesustenabilă
De la începutul lunii aprilie a.a, 10 organizații nonguvernamentale din Iași, preocupate de promovarea mobilității sustenabile, ne-am coalizat în Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ în Iași (APTA).
Cele 10 organizații non-guvernamentale membre APTA sunt: Institutul Cultural Independent, Asociația CIVICA, Asociația Real Sports – Educație pentru Sport și Sănătate, aPunct, Clubul de Ciclism si Ecologie IasiBike, Probikeaddiction, Iasi.Travel, Dialog în Justiție, Asociatia Nationala a Victimelor si Prevenirea Accidentelor Rutiere și euRespect.
Primul demers al alianței s-a desfășurat în contextul lucrărilor de extindere a carosabilului de pe strada Elena Doamna (zona Bursa Moldovei) și a constat într-o solicitare de mutare a pistei pentru biciclete pe carosabil și extinderea trotuarelor înguste din zonele adiacente.
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][/cs_content]
Buna ziua.
Consider ca solutia unor pasarele supraterane este improprie unei zone majoritar rezidentiale, iar fluidizarea circulatiei provenite de pe Splai Bahlui (strazi mediu circulate) nu justifica amploarea investitiei. Desi apar blocaje de trafic la traversarea strazii Palat, o subtraversare pe o singura banda ar fi suficienta pentru fluidizare, dat fiind ca splai Bahlui este sens unic cu doua benzi. O pasarela supraterana, pe langa aspectul urat, ar creste gradul de poluare al zonei.
Punctual pentru pasarela? Da;
Sunt fan al „cosului de mobilitate elvetian”, si a planificarii urbanistice al unui oras precum Zurich;
Zurich (Oras cu aproximativ aceiasi populatie precum Iasi, si metropolitan 1 milion de oameni), ai un “coș de mobilitate” foarte versatil:
> Autostrazi si pasaje suspedante (Autostrada incepe in centrul Zurich-ului si devine suspendata deasupra unui rau imediat, pana ajunge la reteaua europeana de autostrazi. Poti conduce cu viteza de 80-90 km la ora, din aproape centrul orasului pana unde ai tu de ajuns in Thalwil, Adiswil, Manegg, etc. Echivalentul la noi ar fi o pasarela suspendata auto dea lungul bahluiului, dintr-un capat in celalalt.
> Tunele rutiere / feroviare taie dealurile si muntii oriunde este necesar;
> Sistem de trenuri urbane si metropolitane terestre si pe alocuri sub nivelul strazii, permit un comfort si o fluiditate exceptionala in transportul oamenilor. In Iasi ar fi exceptional o un sistem feroviar urban, nu pentru a inlocuii infrastructura vehicula, dar pentru a o completa. (de exemplu a conecta miroslava cu podul ros / dacia / bucium prin trenuri).
> O solutie eleganta in Zurich pentru linistea publica in legatura cu trenuri este creerea unui sant adanc de 30-40 de metri( deschis nu tunel) in care circula trenurile urbane / regionale; comfortul sonic este ridicat la nivelul strazii.
> Sistemele de transport prin autobuz / tramvai / barci se intrepatrund si sunt la standarde inalte de predictibilitate si comfort. nu au intotdeauna cele mai noi utilaje, dar sistemul in sine functioneaza excelent. Este scump, dar merita pentru populatie.
———
Revenind la Iasi:
> Sunt pentru o dezvoltare in paralel a infrastructurii de mobilitate, avand in vedere si nivelul de fonduri europene alocate pentru infrastructura;
> Nu prevad o scadere a traficului Auto, si Podul ros va continua sa fie “un bottle neck” pentru traficul dinspre Nicolina (si toata zona CUG, Case, etc.), si traficul dinspre Bucium;
Apetrei Alexandru Cristian aveți dreptate.