Cum schimbăm paradigma victima-este-de-vină pe străzile orașului?

Un raport al Poliției Rutiere privind accidentele din trafic din România din primele 11 luni ale lui 2022 prezintă drept cauze principale pentru accidentele grave: indisciplina pietonilor (18,4%), viteza automobilelor (17,3%) și indisciplina bicicliștilor (11,4%). Abia la finalul listei apare neacordarea priorităţii de trecere a vehiculelor (8,3%) împreună cu neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor (8,9%).

La fel, din acest raport reiese că accidentele mortale au fost cauzate de pietoni (21,9%), vitezomani (19,2%) și bicicliști (8%). 

În țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți morți pe șosele, cei mai vulnerabili participanți la trafic sunt arătați drept vinovați. 

Ca răspuns la creșterea numărului de autoturisme din ultimii ani, autoritățile au fost preocupate exclusiv de “fluidizarea traficului” auto, sacrificând siguranța pietonilor și bicicliștilor. Au mutat și desființat treceri de pietoni, au creat noi benzi auto de multe ori luând din trotuare și spații verzi, au tolerat depășirile de viteză, până într-atât încât am ajuns să ni se pară normală viteza peste suta de kilometri la oră în oraș, completată cu alcool și droguri la volan. Ne-am obișnuit și cu știrile aproape zilnice cu pietoni uciși pe trecere. 

Legea junglei domnește pe drumurile din România. Cel mai slab este vinovat deoarece nu se apară suficient deși este victimă.

În perioada în care a apărut raportul Inspectoratului General al Poliției Române, am citit un alt punct de vedere despre siguranța pe străzile urbane. Jersey City, oraș din statul american New Jersey, a reușit să termine anul cu 0 morți pe șosele, în contextul în care majoritatea statelor americane se confruntă cu o creștere a numărului de accidente mortale după pandemie. Inspirați de orașele europene, în special de cele din nordul Europei, autoritățile americane au încercat în ultimii ani să schimbe paradigma prioritizării mașinii personale, adoptând o mentalitate diferită numită Vision Zero. Aceasta are ca scop reducerea accidentelor grave prin protecția și încurajarea deplasărilor nemotorizate, prietenoase cu mediul. 

Abordarea Vision Zero. Sursa: Vision Zero Network https://visionzeronetwork.org/about/what-is-vision-zero/

Abordarea Vision Zero pleacă de la presupunerea că accidentele rutiere pot fi prevenite. Oamenii nu sunt infailibili, fac greșeli, indiferent că sunt la volan sau pe jos. Prin adaptarea infrastructurii la nevoile fiecărei categorii de participanți la trafic, pornind de la cei mai vulnerabili, prin reducerea vitezei și prin educație, greșelile umane pot avea urmări minore. Prevenirea accidentelor grave reprezintă un efort comun al administratorilor drumurilor, urbaniștilor, poliției, și al societății în general.  

Deși toată lumea este de acord că siguranța în trafic este vitală, când vine vorba de a face schimbări în designul stradal, redistribuind spațiul public și implementând măsuri de calmare a traficului, autorităților le este teamă de reacția populară, în special de cea a șoferilor.

Ghid de redisgn stradal. Sursa: Nacto https://nacto.org/program/design-guidance/

Succesul orașului Jersey City se datorează câtorva acțiuni pe care le putem prelua drept model:

• Desfășurarea unor proiecte pilot de redesign stradal și consultarea extinsă a rezidenților. Oamenii înțeleg și se implică mai mult atunci când se fac mici schimbări punctuale demonstrative, decât atunci când doar se vorbește despre intenții viitoare. Un exemplu este montarea unui rond pentru câteva zile într-o zonă cu viteză mare și centralizarea imediată a feedbackului din partea comunității;

• Implementarea urbanismului tactic. Este greu de închipuit cum s-ar putea face o pistă sigură pentru biciclete pe un bulevard congestionat. Pop-up urbanism a fost utilizat de multe orașe în timpul pandemiei pentru schimbări rapide și temporare în designul stradal în scopul redistribuirii spațiului public către pietoni și bicicliști. Au apărut piste de biciclete de tip pop-up luând din spațiul benzilor auto, au fost pietonalizate străzi și multe astfel de schimbări au rămas definitive odată cu răspunsul pozitiv al comunității;

• Implicarea în administrația orașului a specialiștilor în siguranța traficului care văd dincolo de mentalitatea victima-e-de-vină. Atât modificările în designul stradal, cât și aplicarea măsurilor coercitive trebuie inițiate de autorități care își înțeleg responsabilitatea în diminuarea accidentelor grave, fiind educate în spiritul Vision Zero.

Pentru a diminua numărul accidentelor grave în Iași avem și noi nevoie de schimbarea modului în care percepem siguranța în trafic. Străzile nu mai sunt doar pentru mașini. Pietonii și bicicliștii au nevoie de o atenție suplimentară și de infrastructură dedicată sigură și confortabilă. Cei mai puternici trebuie educați să-i protejeze pe cei vulnerabili. 

Acest articol este realizat de Anca Gherasim, Vicepreședinte și Coordonator proiecte Mobilitate, Accesibilizare și Spații Verzi în cadrul Asociației CIVICA.