Locurile de joacă pot deveni adevărate oaze verzi ale comunității, spații vii, umbrite, pline de vegetație, zâmbete și dezvoltare armonioasă, depășind modelul tradițional de spații betonate, ingrădite și populate cu câteva tobogane colorate din material de plastic. Aceasta este viziunea pe care o propune Ghidul de regenerare urbană creat în cadrul proiectului Oaze Urbane – spații de joacă pentru comunități sustenabile.
Deși acest ghid a pornit cu scopul de a prezenta un set de recomandări, a devenit o viziune coerentă, aplicabilă și documentată pentru a transforma locurile de joacă din orașele României în oaze de vegetație, în care joaca să fie elementul central iar comunitățile să fie implicate în proiectarea, amenajarea și îngrijirea acestora.
De ce era nevoie de un astfel de ghid?
Pornind de la realitatea cotidiană a modului de proiectare a locurilor de joacă (monotone, suprasolicitate, lipsite de umbră, vegetație și diversitate, folosind materiale care amplifică căldura verii) echipa Oaze Urbane propune o schimbare de paradigmă: spațiile de joacă trebuie regândită în cheie ecologică și comunitară.
Orașele în care trăim se confruntă cu provocări contemporane tot mai evidente : valuri de căldură, poluare, betonizare excesivă. Prin integrarea elementelor naturale, a zonelor umbrite și a soluțiilor sustenabile, aceste locuri nu doar că îmbunătățesc calitatea aerului și reduc temperatura ambientală, ci oferă copiilor experiențe senzoriale bogate, stimulează creativitatea și învățarea prin descoperire, consolidând totodată legăturile comunitare într-un spațiu urban revitalizat.
Ce conține ghidul?
Ghidul cuprinde peste 100 de pagini împărțite în 5 capitole majore, completate de studii de caz, resurse tehnice, date geografice și instrumente digitale:
1. Contextul actual al spațiilor de joacă din România
Capitolul I prezintă o analiză detaliată a spațiilor de joacă din România, cu focus pe municipiul Iași, unde echipa Oaze Urbane a evaluat 214 locații folosind parametri precum temperatura, vegetația, poluarea fonică și accesibilitatea. Cercetarea, îmbogățită prin sondaje și ateliere de co-design cu comunitățile locale, relevă distribuția inegală a acestor spații, expunerea lor la căldură excesivă, lipsa vegetației și atractivitatea scăzută pentru copii.
Contextul este completat de analiza politicilor publice la nivel european și național, evidențiind tendința autorităților de a trata spațiile de joacă ca zone standardizate, fără adaptare la nevoile reale ale utilizatorilor sau la provocările climatice contemporane. Ghidul propune astfel o schimbare de paradigmă, de la abordarea tehnico-administrativă actuală către o viziune centrată pe utilizator, care integrează atât dimensiunea socială, cât și cea ecologică în designul spațiilor urbane pentru copii.
2. Soluții bazate pe natură (NbS) în amenajarea locurilor de joacă
Capitolul prezintă exemple de bune practici privind aplicarea soluțiilor bazate pe natură (NBS) în orașe din întreaga lume, dar oferă și ilustrarea clară a principiilor NBS și a modului în care acestea pot fi integrate eficient în locurile de joacă.
Abordarea propusă include:
- Vegetație stratificată (arbori, arbuști, flori) pentru umbrire, diversitate și estetică;
- Suprafețe permeabile care reduc efectul de insulă de căldură și contribuie la gestionarea apei pluviale;
- Microhabitate pentru biodiversitate urbană (hoteluri de insecte, grădini comestibile, zone cu plante native);
- Elementele de joacă realizate din materiale naturale precum lemnul, piatra, apa sau nisipul;
- Structuri naturale care nu doar distrează, ci și relaxează și educă.
De asemenea, ghidul oferă recomandări specifice privind alegerea vegetației în funcție de climat, rol (umbrire, decor, biodiversitate), rezistență și nevoi de întreținere, dar și sugestii pentru suprafețe sigure și sustenabile dedicate jocului în aer liber. Totodată, sunt propuse echipamente de joacă incluzive și durabile, care contribuie la crearea unor spații prietenoase, reziliente și accesibile tuturor copiilor.
3. Etape recomandate pentru regenerarea spațiilor de joacă folosind soluțiile bazate pe natură
Partea practică a ghidului oferă un model în șase pași pentru transformarea locurilor de joacă prin implicarea tuturor actorilor interesați (comunitate, autoritate, mediul academic, companii și mediul civic):
- Analiza contextului local (date de mediu, consultare comunitară).
- Planificare participativă cu specialiști și comunitate.
- Design ecologic bazat pe principiile NbS.
- Implementare responsabilă (alegerea materialelor, soluții eficiente).
- Mentenanță sustenabilă cu implicarea comunității.
- Replicare în alte zone și integrare digitală.
4. Analiza condițiilor de mediu în spațiile de joacă
Un element de noutate este ilustrarea digitală a spațiilor de joacă din Iași, printr-o hartă interactivă care oferă date despre expunerea la temperatură, nivelul de vegetație și potențialul de regenerare. Este primul instrument de acest gen care integrează vizual toate locurile de joacă din Iași și care prezintă fiecare spațiu colorat în funcție de nevoile de regenerare verde bazat pe 6 indicatori principali: vulnerabilitate, temperatură, zgomot, indice de vegetație, populație din proximitate și poluare. Acest instrument poate fi folosit atât de administrații publice sau ONG-uri în procesul de prioritizare a intervențiilor, cât și de publicul larg pentru a afla care sunt cele mai sănătoase locuri de joacă din oraș.
5. Studiu de caz: Locul de joacă din Bvd. Alexandru cel Bun nr. 70, Iași
Ghidul prezintă proiectul pilot din Oaze Urbane, un exemplu concret de regenerare verde a spațiului de joacă din cartierul Alexandru cel Bun, nr 70, în spatele ANL-urilor. Am integrat în acest capitol etapele pe care le-am parcurs în procesul de regenerare verde a spațiului de joacă prin soluții bazate pe natură. Am expus pe larg propunerea de amenajare, cum am lucrat cu specialiști, cetățeni și autorități pentru a transforma locul într-o mică oază urbană.
Proiectul de regenerare cuprinde 2 faze: Etapa 1 prin intervenții pe care le-am realizat în exteriorul spațiului de joacă precum plantări de arbori, însămânțare pajiște urbană și instalare de mobilier urban; Etapa 2 a proiectului de regenerare este o intervenție ambițioasă și inovatoare, menită să transforme spațiul de joacă prin aplicarea principiilor prezentate în ghid printr-o amenajare ce combină soluții concrete cu principii ecologice, oferind un spațiu funcțional, plăcut și prietenos cu mediul.
Ce poți face TU, cetățean, cu acest ghid?
Ghidul este un document solid, care poate sprijini decizii locale în favoarea unui mediu urban mai sănătos. Dar el nu e destinat doar arhitecților sau primăriilor. E scris pentru toți cei care vor un oraș mai verde, mai viu și mai prietenos.
1. Organizează-te cu vecinii
Adună-ți vecinii și propune o inițiativă de regenerare a spațiului de joacă de lângă bloc. Poți folosi ghidul ca bază de argumentație pentru a solicita sprijinul primăriei sau al unui ONG.
2. Informează-te despre cele mai potrivite specii de plante
Plantează, alături de comunitate, specii locale recomandate în ghid:
Pentru umbră: arțar, tei, frasin.
Pentru decor: lavandă, cimbru, busuioc.
Pentru biodiversitate: călin, mălin, corn.
3. Creează colțuri educaționale
Poți colabora cu profesorii, părinții și elevii pentru a duce mai departe modelul „Oazei” într-un cadru educațional. Un hotel de insecte, o grădină comestibilă sau un panou cu informații despre copacii din zonă pot transforma spațiul într-un loc de învățare.
Ghidul de regenerare verde a spațiilor de joacă prin soluții bazate pe natură pune în centrul atenției dreptul copiilor la joacă într-un mediu sănătos, dar și dreptul comunităților de a modela spațiul în care trăiesc.
4. Adoptă principii de sustenabilitate și ai grijă de vegetația existentă
Îngrijirea spațiilor verzi începe cu gesturi simple făcute împreună. Organizează alături de vecini acțiuni periodice de udare a plantelor, mai ales în perioadele secetoase, și de igienizare a spațiului de joacă și a zonelor verzi din jur. Încurajează folosirea unor metode prietenoase cu mediul, precum colectarea apei de ploaie sau compostarea resturilor vegetale. Astfel, contribui la menținerea unui mediu curat și sănătos pentru copii și la dezvoltarea unui spirit civic bazat pe grijă, respect și implicare în comunitate.
Deși a pornit din Iași, aplicabilitatea lui nu se rezumă aici, ci este un model adaptabil pentru orice oraș din România interesat de regenerarea spațiilor publice în mod sustenabil. Fie că ești cetățean activ, ONG, arhitect, peisagist sau reprezentant al unei administrații locale, acest ghid îți oferă un cadru clar, testat și participativ pentru a transforma locurile de joacă în spații verzi funcț
ionale. Poate fi replicat, adaptat și extins, iar cu sprijinul comunităților locale, poate deveni baza unor rețele de oaze urbane în toată țara.
Proiectul este selectat în cadrul #RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, realizată cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.
hello there and thank you for your info – I’ve definitely picked up something new from right here. I did however expertise a few technical issues using this website, since I experienced to reload the web site a lot of times previous to I could get it to load correctly. I had been wondering if your web host is OK? Not that I am complaining, but sluggish loading instances times will often affect your placement in google and can damage your quality score if ads and marketing with Adwords. Anyway I am adding this RSS to my email and could look out for a lot more of your respective interesting content. Make sure you update this again soon..