Am fost la Summitul pentru O Guvernare Deschisă, ca să știi în ce se poate transforma Iașul

[cs_content][cs_section bg_color=”hsl(53, 88%, 56%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]Dacă n-ai fost în vara asta la Summitul pentru Guvernare Deschisă din Tibilisi, am fost noi, ca să-ți povestim și ție. Te interesează fiindcă în primăvara aceasta, Iașul a fost acceptat în alianța OGP (Open Government Partnership). [/cs_text][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o”]Mai jos, îți spunem 4 lucruri de folos pentru Iași, pe care le-ai fi aflat la Summit:[/x_feature_headline][x_gap size=”40px”][cs_text]

[/cs_text][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o”]Unde se află Iașul la patru luni după acceptarea în alianța OGP [/x_feature_headline][cs_text]Îți spunem apoi unde se află Iașul la patru luni după acceptarea în alianța OGP și ce are de făcut până în decembrie 2018, ca să nu fie exclus.[/cs_text][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o”]4 concluzii și două discursuri[/x_feature_headline][cs_text]Încheiem cu patru concluzii cu care ai fi plecat de la Summit și două discursuri, ca să vezi cum se pune problema în OGP. [/cs_text][cs_text class=”cs-ta-center h5″]Lasă un comentariu cu Top 3 proiecte pe care ai vrea să le vezi replicate în Iași! [/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text class=”cs-ta-center h3″]Punct de referință[/cs_text][cs_text]„Am plătit oamenii ca să stea de vorbă cu noi. Trebuie să abandonăm gândirea elitistă, a clasei de mijloc și să încetăm să mai credem că noi știm cel mai bine ce-i de făcut. Programele și proiectele noastre nu funcționează fiindcă nu vorbim sau nu ascultăm oamenii pentru care creăm aceste programe”, explică Doreen Grove.

La workshop-ul pentru o guvernare deschisă la nivel local, îți întinde mâna să vă cunoaștești și ajunge să adauge: „nu, nu, eu sunt din partea guvernului. Pot să port și taioare, să știi!”

Doreen Grove conduce echipa guvernamentală a Scoției la nivel național și internațional pentru OGP – Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership). În luna iulie s-a aflat la Summitul internațional OGP, desfășurat în capitala Georgiei, Tibilisi, între 17 și 19 iulie.

Au participat reprezentanți din 100 de guverne naționale și subnaționale, mii de reprezentanți ai societății civile de pe toate continentele, iar în trei zile s-au desfășurat peste 80 de sesiuni de discuții. Iașul a fost acceptat în alianța OGP pentru guverne subnaționale în primăvara aceasta, dar are deja „cod portocaliu”. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/42876890294_646c7063bd_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43210489984_1935e1c6c6_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]Doreen Grove este arheolog. „Îmi croiesc singură hainele”, îți explică când îi spui că „nu arată ca un guvernant”. Unul dintre angajamentele Scoției este să extindă și să eficientizeze programul de reciclare care presupune implicit, colectarea selectivă a deșeurilor. „Ca să facem asta, trebuia să înțelegem cum gândesc oamenii și să configurăm programul pornind de la nevoile lor, de la stilul lor de viață și de gândire”, a continuat Doreen Grove, în una dintre sesiunile Summitului.

Pe foarte scurt, OGP înseamnă că proiectele prioritare într-un stat sau oraș sunt identificate împreună cu comunitatea locală, iar implementarea lor urmează o linie profund participativă. Participarea, în schimb, este o umbrelă. Ai nevoie de transparență, de date deschise, de digitalizare, comunicare, responsabilitate adminsitrativă și încredere în instituții, ca să o deblochezi.

Programul de reciclare al Scoției a urmat metodologia. N-a fost configurat într-un laborator închis, de către o mână de oameni. În schimb, a pornit de la adunarea datelor de pe teren și interpretarea lor.

„Aveam două tipuri de publicuri care nu colectează gunoiul selectiv. Unul dintre ele era format din oameni epuizați. Oameni cu două servicii și cinci copii, striviți sub nevoia de-a supraviețui. Celălalt public era format din oameni pur și simplu dezinteresați”, a explicat Doreen Grove. Nici unii, nici alții nu s-au arătat doritori să participe la dezbaterile și consultările publice organizate de instituții.

[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/28706623127_fc1b1d0e04_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]„Ceea ce e firesc. Felul în care înțelegem participarea este foarte tributar unei mentalități specifice clasei de mijloc, care pornește de la premisa că un om are timp, energie și disponibilitate ca să-și împărtășească viziunea. Ceea ce inhibă, de fapt, participarea sau o transformă într-un mecanism pentru cei puțini, iar nu pentru cei mulți”, a adaugat Doreen Grove.

„Am hotărât că dacă vrem să creăm un program eficient, trebuie să coborâm din turnul nostru. Nu ni se cuvine ca oamenii să stea de vorbă cu noi. Ca să o facă, trebuie ca asta să le răspundă unor nevoi. Am plătit cu 10 dolari pe oamenii cu venituri scăzute, pentru 10 minute în care să stea de vorbă cu noi. În felul acesta, noi le-am răspuns lor unei nevoi și ei au răspuns nevoii noastre, de-a aduna date reale și de-a construi un proiect plecând de la realitate, iar nu de la credințe și impresii”, a concluzionat Grove. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/28706765087_16c205d0d2_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]„Guvernarea deschisă nu înseamnă doar date deschise. Guvernarea deschisă înseamnă date deschise pentru participare”, subliniase în festivitatea de deschidere a Summitului și Delia Ferreira Rubio, de la Transparency International.[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(187, 36%, 79%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 20px 0px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]În luna aprilie, Iașul a fost acceptat în OGP, alianța de state și orașe care își asumă să transforme actul de guvernare în unul participativ și transparent, în care proiectele publice pornesc de la cetățeni, iar guvernele devin responsabile și sensibile în fața comunităților pe care le servesc.

În urma competiției, Iașul a fost selectat pentru că dosarul de candidatură dovedea ceea ce evaluatorii numeau „voință politică puternică pentru transparentizarea și deschiderea actului de guvernare locală” și „un istoric clar al pașilor făcuți către transparență și participativitate”.

OGP a pornit în 2011 ca o alianță de state care și-au asumat să construiască modele de guvernare deschisă. Opt țări, printre care SUA, UK, Brazilia și Norvegia au trecut prin etapa de pionierat, iar în prezent, 75 de state se află în alianță.

În 2016, OGP a lansat programul pentru guverne subnaționale, adică primării de centre urbane. 15 orașe au făcut atunci primul pas, printre care Paris, Madrid, Austin, Seoul sau Buenos Aires. În 2018, competiția pentru aderare s-a deschis din nou și alte 5 orașe au fost acceptate, printre care și Iașul.
[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]„La acest summit, care aduce împreună 100 de guverne naționale și locale și mii de organizații civice, găsim oportunitatea și imperativul de-a arăta că există o alternativă: o cale mai luminoasă care să ne ducă mai departe, o cale care pune cetățenii pe primul loc, în inima guvernului, o cale prin care cetățenii sunt împuterniciți să influențeze politicile care le afectează viața.

Deci, ce ar trebui să facem diferit pentru a trăi această viziune? În primul rând, când 100 de țări închid spațiile civice, să lăsăm cele 100 de țări membre OGP să lărgească spațiul civic”, explica Sanjay Pradhan, CEO OGP, în festivitatea de deschidere a Summitului. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]La Summitul OGP din vara aceasta, s-au întâlnit reprezentanți ai guvernelor din statele și orașele partenere și reprezentanți ai societății civile din sute de țări.

Membrii guvernelor naționale și subnaționale au trecut printr-un workshop de-o zi în care să se familiarizeze cu procesul, beneficiile blocajele și soluțiile preferabile, așa cum rezultă din experiența guvernării deschise de până acum.

Timp de două zile, pe 18-19 iulie, s-au desfășurat peste 80 de sesiuni și mese rotunde.

Tot acum a fost adoptat regulamentul pentru excluderea partenerilor care nu respectă principiile OGP.

Asta înseamnă „cod portocaliu” pentru Iași, fiindcă în primele patru luni de la aderare n-a făcut niciun demers pentru implementarea metodologiei guvernării deschise. De altfel, reprezentanții guvernării ieșene n-au putut participa la Summit, dar, împreună cu societatea civilă, mai au patru luni, până în decembrie 2018, în care să acționeze. [/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o”]4 lucruri de folos pentru Iași, pe care le-ai fi aflat la Summit[/x_feature_headline][cs_text class=”h5″]1. Majoritatea proiectelor puse pe roate de partenerii OGP pot fi replicate gratuit și cu asistență directă de către orice nou-venit în alianță[/cs_text][cs_text]Summit-ul a funcționat ca o bibliotecă vie în care explorezi proiectele guvernelor, administrațiilor locale și ale comunităților, ca să te inspiri, dar mai ales, ca să „împrumuți” un proiect pentru acasă.

Inițiatorii fiecărui proiect oferă consultanță oricui vrea să replicheze inițiativa lor, iar în unele cazuri, uneltele create pot fi preluate gratuit de orice nou partener OGP.

Uite 5 proiecte din zeci, care ar putea fi preluate de Iași:[/cs_text][x_feature_box title=” I. You Decide – Madrid” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]„După 20 de ani de guvernare închisă, nimeni nu aștepta Revoluția Spaniolă”, spun reprezentanții primăriei Madridului, care se recomandă mai întâi ca „mândri cetățeni ai Madridului” și abia apoi prin funcția pe care o au.

„Decide Madrid e o platformă digitală care permite oamenilor să preia controlul. Există o mulțime de secțiuni distincte, pentru diferite tipuri de participare. Există un spațiu de dezbatere, un spațiu în care cetățenii pot face propuneri și unul pentru bugetare participativă.

Acolo, cetățenii votează pentru proiectele înspre care se poate duce o anumită proporție din bugetul local. Cele mai votate proiecte primesc finanțare. Acum avem 400.000 de persoane care utilizează platforma în mod regulat. E o schimbare imensă, pentru că până acum nu aveam un canal care să ne permită să hotărâm în mod direct ce se întâmplă în orașul nostru”, explică Miguel Arana, directorul pentru Participare Publică în primăria Madridului, într-un clip realizat în Hubul citizENGAGE. [/cs_text][cs_text][/cs_text][cs_text]Și el, și Pablo Soto, consilierul responsabil pentru participare cetățenească, transparență și guvernare deschisă în Madrid, vin din „societatea civilă”, adică din matricea care include, până la urmă, pe oricine, „prinț ori cerșetor”. Și Miguel, și Pablo pun însă punct definițiilor prăfuite de istorie, conform cărora, politica ar înseamna un joc de preluare a puterii.

„E pur și simplu ilogic să credem că cel mai bun mod de-a ne organiza, milioane de oameni, e ca într-o singură zi, o dată la patru ani, în funcție de cum ne simțim atunci, să ieșim la vot și să decidem cui îi oferim puterea noastră, a tuturor, pentru următorii patru ani”, explică Pablo în același clip. În urmă cu 7 ani, intrase în mișcarea protestatară 15M, care nu avea intenția de a guverna.

„Ce am făcut timp de patru ani, a fost să ieșim în fiecare zi în stradă și să creăm noi platforme digitale, în fiecare zi, încercând să vedem dacă vom produce o schimbare reală, în lumea reală. Așa am realizat că democrația nu înseamnă să alegi pe cineva care să te conducă. Democrația înseamnă să conducem cu toții. Nu suntem aici ca să conducem, ci ca să construim uneltele prin care cu toții putem să conducem”, explică Pablo Soto.
[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]Platforma a debutat printr-un experiment de bugetare participativă. Cetățenii au fost întrebați cum vor să fie cheltuiți 100 de milioane de euro.
„Am votat ca Madridul să aibă mai multe grădini publice și mai multe spații verzi. Simt că, în sfârșit, avem dreptul să alegem cum vrem să fie orașul nostru. Asta e foarte important!”, a explicat Angeles Hernandez Diaz, una dintre persoanele în vârstă, cu care a discutat echipa OGP care identifică poveștile despre transformarea orașelor și statelor din alianță. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]„Există preconcepția că dacă îi vei lăsa pe cetățeni să decidă, vor alege să diminueze taxele, să sporească ajutorul social și că vor vota pentru a avea vacanță în fiecare zi. În realitate însă se întâmplă pe dos. Toate studiile arată că astfel se creează societăți care au grijă mai bine de minorități, societăți cu mai puține datorii publice, cu mai puțină violență, societăți care au mai multă grijă de mediu”, a concluzionat Pablo Soto. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]Platforma You Decide Madrid a fost lansată în 2016. 90% dintre persoanele care au participat la exercițiul de bugetare participativă au utilizat-o ca să-și exprime alegerea.

După mai puțin de doi ani de la lansare, platforma a fost adoptată de 90 de orașe din lume, iar echipa oferă gratuit, oricărei administrații locale, atât suportul tehnic, cât și asistența necesară, pentru a organiza dezbateri și consultări, pentru a demara proiecte de politici publice colaborative sau pentru a coordona exerciții de bugetare participativă.[/cs_text][x_gap size=”30px”][x_feature_box title=”II. DoZorro – Ucraina” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]În presa mainstream, Ucraina înseamnă Euromaidan și conflictul cu Rusia pentru Crimea. În timpul Summitului, Ucraina a funcționat ca un rezervor de inspirație. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]DoZorro este o platformă care dă clasă în orice democrație europeană. Este un portal unde fiecare actor-verigă dintr-un lanț comercial – producător, furnizor, cumpărător, companie, agenție sau cetățean – poate oferi feedback birourilor guveramentale de achiziții sau furnizorilor de servicii și bunuri care s-au angajat într-un contract cu statul.

Practic, toate contractele încheiate sau pe cale de a fi încheiate de instituțiile publice sunt publicate, iar cetățenii le pot analiza și iniția dezbateri în care pun sub lupă condițiile contractuale pentru o achiziție anume sau calitatea unei anumite achiziții guvernamentale.

Pot propune modificări ori apeluri pentru reconsiderarea unui contract și, mai ales, pot face sesizări referitoare la încălcarea condițiilor contractuale de către reprezentanții statului sau companiile și firmele contractate.[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]„DoZorro, platforma ucraineană, permite cetățenilor să raporteze situații în care legea sau clauzele unui contract au fost încălcate în cursul implementării. În doi ani au fost înregistrate 14.000 de raportări, iar jumătate dintre ele au fost soluționate. Asta a condus la recuperarea a 1000 de milioane de dolari pentru buget, iar 80% dintre antreprenori au raportat, după numai doi ani, reducerea corupției”, menționa Sanjay Pradhan, CEO OGP, în festivitatea de deschidere a Summitului.

„Împuternicirea cetățenilor înseamnă de asemenea, a crește capacitatea lor de-a monitoriza și de-a diminua corupția, pentru că numai atunci se pot asigura că guvernele lor servesc interesele cetățenilor, iar nu propriile interese. Aici, avem o oportunitate transformatoare de-a forja noi norme globale. 46 de guverne OGP deschid către cetățenii lor, contractele pe care le încheie. Această abordare trebuie să fie implementată credibil!”, mai adăuga Pradhan, poziționând DoZorro ca exemplu pentru standardul de referință al credibilității unui demers anti-corupție. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/41786226660_1f2ae0f4a1_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text] „Acum, alte 16 state OGP deschid pentru cetățenii lor contractele încheiate de guvernele lor, astfel încât cetățenii să poată urmări mersul banilor. În același timp, doar Chille și Irlanda împuternicesc cetățenii să monitorizeze grupurile de lobby pentru a diminua influențele nocive”, a continuat Pradhan, atrăgând atenția că transparența financiară și participarea cetățenească reprezintă cele două jumătăți de ying-yang din epicentrul unui program anti-corupție.
[/cs_text][x_gap size=”30px”][x_feature_box title=”III. Hărțile serviciilor publice (Ucraina, Argentina, Mongolia)” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]Buenos Aires din Argentina, Ulaanbaatar din Mongolia sau Chernihiv din Ucraina, sunt doar câteva orașe în care locuitorii văd ce proiecte și lucrări derulează adminsitrațiile locale pe strada lor. În Buenos Aires și Chernihiv, inițiativa a pornit de la administrațiile locale, în Ulaanbaatar a prins formă după o metodologie participativă, prin care oamenii au învățat să monitorizeze calitatea serviciilor publice și apoi, pe baza datelor statistice, să dezvolte alături de funcționarii publici, noi scenarii, care să răspundă mai eficient nevoilor din comunitate.[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]„Când începi să le oferi oamenilor, informații despre viața lor în oraș, își vor dori și mai multe informații”, explica Olga Khonich, viceprimarul orașului Chernihiv, la workshop-ul OGP local. A digitalizat informațiile despre contractele încheiate de primărie, bugetele alocate, sumele cheltuite, firmele contractate și schimbările care au survenit pe parcursul implementării pentru fiecare proiect administrativ, fie că e vorba despre străzi, clădiri, canalizare, educație sau sănătate.
[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/28706619787_d7b96813f6_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]„Nu vreau să descurajez pe nimeni să inițieze acest proces esențial pentru buna funcționare a unui oraș”, explica Olga Khonich, într-o sesiune dedicată efectelor transformatoare pe care le are guvernarea deschisă la nivel local, atât asupra comunităților locale, cât și asupra peisajului național și regional. Avertiza însă că participarea și digitalizarea informațiilor publice reprezintă procese, iar nu rezultate. Cu alte cuvinte, nu se termină niciodată. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]Hărțile cu proiectele publice, cu calendare, contracte, bugete și praguri de progres s-au dovedit a fi varianta luminoasă a cutiei Pandorei.

Au creat o bază de informare esențială pentru cetățeni, ca să înțeleagă cum funcționează orașul lor și ce se întâmplă în cartierul în care trăiesc. Informarea a creat înțelegere, înțelegerea a ridicat nivelul de încredere al populației în administrație, iar încrederea mai ridicată a condus la o participare mai frecventă.

Participarea a condus la proiecte girate și dorite de cetățeni, cu rezultate mai rapide sau de o calitate mai ridicată. Primăria, odată angajată în comunicare reală cu cetățenii, s-a văzut nevoită să ridice tot mai mult nivelul de transparență și să-și regândească procesele de lucru uzuale, ca să integreze feedback-ul locuitorilor.

Hărțile serviciilor publice deschid o spirală care transformă și administrația, și societatea civilă. [/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]La aceleași concluzii au ajuns și administrațiile celorlalte orașe care au creat asemenea hărți. Maricel Lonati, de la primăria Buenos Aires, Argentina, a arătat hărțile oferite de administrația din care face parte. Au publicat toate informațiile despre 70 de proiecte și lucrări publice, selectate în funcție de 3 criterii: tipul serviciului sau a proiectului, locul implementării pe harta orașului și valoarea proiectului.

Când locuitorii orașului deschid harta, văd ce se întâmplă în domenii precum Arhitectură, Spații Publice, Infrastructură, Transport și Inginerie Hidraulică. „Vrem ca vecinii să acceseze informațiile despre proiectele publice din cartierul în care trăiesc și să observe în timp real cum se transformă orașul lor”, puncta Maricel Lonati.

Etapă cu etapă, de la informare, la înțelegere, de la înțelegere, la nevoia de și mai multă informare și până la participare și transformarea proceselor administrative, secvențele scenariului din Chernihiv s-au desfășurat și în experiența din Buenos Aires.
[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]În Ulaanbaatar, capitala Mongoliei, harta serviciilor publice a fost creată printr-o metodologie în care primul pas l-a făcut un ONG, Centrul pentru Educație Democratică (DEMO). Împreună cu primăria, au dezvoltat programul și aplicația mobilă Check My Service (Verifică un serviciu public). „Am invitat oamenii să verifice tot ceea ce-i interesează, în orașul lor”, a povestit Undral Gombodorj, directorul DEMO. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43928963091_9c56573fdd_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]„Tendința celor mai mulți dintre noi este să fim nemulțumiți de un serviciu public și să ne plângem”, a adăugat Undral Gombodorj. „Nu așa! Dacă te plângi, nu ajungi nicăieri” A creat aplicația care permite oamenilor să evalueze un serviciu public în baza unor criterii clare și a organizat traininguri pentru cetățeni nemulțumiți.

„Dacă nu ești mulțumit de un serviciu, mai întâi aduni date obiective. Completezi fișa de evaluare a serviciului public care te-a dezamăgit și îți inviți prietenii, vecinii, pe cunoscuți și necunoscuți să completeze și ei fișa respectivă. Apoi, cu baza de date și concluziile statistice, obiective, te duci și ceri îmbunătățirea acelui serviciu.”

Din 2012, când a fost lansat programul și până în 2016, locuitorii din Ulaanbaatar au dezvoltat nu mai puțin de 84 de direcții de evaluare.

„Inițiativa a crescut pe măsură ce oamenii au indicat câte un serviciu pe care voiau să-l îmbunătățească”, a clarificat Undral Gombodorj. Așa au ajuns la „Verifică Universitatea Mea”, „Verifică Școala Mea”, „Verifică Spitalul Meu”, „Verifică Furnizorul Meu de Energie Electrică”, „Verifică Administratorul Teritorial”, „Verifică Rețeaua Mea de Conducte”, „Verifică Câinii Comunitari” și tot așa până la 84 de categorii de servicii publice care au intrat, la cererea locuitorilor, sub lupa comunității.

De fiecare dată când cetățenii adună date despre calitatea unui serviciu public, funcționarii din instituția responsabilă sunt chemați să evalueze și ei calitatea serviciului pe care îl oferă. Apoi, pe baza rezultatelor statistice, cetățenii și funcționarii se întâlnesc și discută despre soluții.

Până acum, prin „Verifică Serviciul Public” („Check My Service”), sălile de așteptare din instituții au fost dotate cu dispozitive informative, prin care fiecare cetățean poate obține documentele de care are nevoie pentru a rezolva o problemă cu care se confruntă, își poate verifica, printre altele, consumul energetic sau criteriile și documentele necesare pentru accesarea sprijinului social. Înainte, locuitorii din Ulaanbaatar erau nevoiți să treacă prin pelerinaje administrative și să bată la ușa multor birouri, ca să adune informațiile pe care le găsesc acum, digitalizate.

Programări online pentru consultații medicale, instalarea containerelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor în zonele de case sau renovarea fântânilor și cișmelelor publice sunt alte amprente concrete pe care le-au lăsat locuitorii capitalei Mongoliei asupra orașului lor.
[/cs_text][x_gap size=”30px”][x_feature_box title=”IV. Cardul Primarului (Slovenia)” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]„Transparența înseamnă că ești deschis și onest cu oamenii pe care îi reprezinți. În primul rând, ar trebui să fie abordarea firească în orice mandat de guvernare locală, pentru orice primar. În al doilea rând, dacă vrei să câștigi alegerile, trebuie să comunici în spațiul public”, a punctat într-o sesiune Vladimir Prebilič, primarul orașului Kočejve din Slovenia.

Este profesor asociat la departamentul de Studii de Apărare a Universității din Ljubljana și a fost ales în 2010. Opoziția l-a acuzat că folosește o sumă imensă din fondurile publice pentru cheltuieli nejustificate, în interes personal, în deplasări sau pentru evenimente. Reacția sa a făcut istorie. A creat „Cardul Primarului”, un sistem prin care bugetele alocate pentru activăți precum deplasări sau participări la evenimente au putut fi operate exclusiv prin intermediul unui singur cont bancar.

La sfârșitul anului, a făcut public extrasul de cont. „Nu doar că am putut dovedi clar și în afara disputelor care nu duc nicăieri, că nu cheltuiesc nici măcar jumătate din sumele pe care susțineau că le-aș folosi, dar oricine a putut să verifice foarte clar toate tipurile de plăți pe care le-am făcut”, a concluzionat Vladimir Prebilič.[/cs_text][x_gap size=”30px”][x_feature_box title=”V. Portalul politicienilor care ascultă (Spania, Mexic, Argentina)” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]OSOIGO este o platformă digitală pentru comunicare directă între cetățeni și politicieni. „Orice cetățean din lume ar trebui să-și poată contacta direct reprezentanții, să le adreseze întrebări și să primească răspunsuri” e ideea de la care-au pornit dezvoltatorii.

Ceva atât de simplu precum comunicarea directă este, de fapt, un indicator pentru saltul de paradigmă. Comunicarea de sus în jos și de la unu-spre-mai-mulți arată că ai de-a face cu un sistem piramidal, tradițional, de putere, în timp ce comunicarea unu-la-unu anunță relații mai orizontale și mai egalitariste.

OSOIGO este un instrument de contact, dar și de filtrare. Ca apa și uleiul, instituțiile și politicienii care se angajează în dialoguri publice se separă de cei care rămân în zona de confort birocratică, respectiv, în zona de confort a puterii. Pentru că răspunsurile sunt publice, pot fi ușor verificate de norul de utilizatori, așa că dialogul nu rezistă ca unealtă demagogică pentru mult timp.

Platforma vine cu trei puncte tari, explica Eneko Aguirre, CEO OSOIGO. Comunicarea directă elimină informațiile aflate la mâna a treia și, implicit, erorile care apar în telefoanele fără fir. Ca orice platformă digitală, scurtcircuitează distanța care împiedică contactarea reprezentanților și face loc de exprimare pentru grupuri defavorizate, excluse de multe ori, din conversația cu actorii puterii. Apoi, cu cât oamenii comunică mai ușor cu decidenții, cu atât sunt mai dispuși să se implice în luarea deciziilor care le afectează viața.

200.000 de cetățeni folosesc platforma în prezent, în Spania. Au adresat peste 40.000 de întrebări și 750 de politicieni au oferit peste 14.000 de răspunsuri.

OSOIGO poate fi replicată sau adaptată cu ușurință în orice altă agoră a unei țări sau oraș.
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text class=”cs-ta-center h6″]Lasă un comentariu cu Top 3 proiecte pe care ai vrea să le vezi replicate în Iași! [/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text class=”h5″]2. Orice nou-venit în OGP poate cere unui stat sau oraș din alianță să-i împărtășească metodologia unui program pe care l-a derulat, precum și lecțiile învățate, ca să evite greșelile făcute de pionieri.[/cs_text][cs_text]Dacă îți închipui că cetățenia activă și implicarea cetățenilor în modelarea tuturor structurilor, politicilor și proiectelor care definesc viața într-un oraș sau un stat este o narațiune utopică, miile de cetățeni, – inclusiv, politicieni -, din Africa, Asia, Europa sau SUA care au participat la Summit, îți arată că trebuie să treci posibilul-și-imposibilul printr-un proces de update.

Există deja o istorie a guvernării deschise, multe visuri și multe ciocniri de realitate, dar, mai ales, o mulțime de lecții pe care un nou-venit le primește de-a gata, ca în momentul în care se apucă de treabă, să nu repete greșelile pionierilor. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/28706575957_7e5d2bd13a_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]Ne-am obișnuit ca exemplele de bună practică să vină din Occident, dar și să ne împotmolim în credințe precum „ei au sute de ani de experiență. Pentru noi, e imposibil s-avem acum o țară ca afară. S-o luăm pas cu pas”. Dacă repeți însă istoria altor state, peste 100 de ani vei spune același lucru. Când Maithripala Sirisena a fost ales președinte în Sri Lanka, primul lucru pe care l-a făcut în primele 6 luni de mandat, a fost să aplice lecția disipării puterii în stat.

„Puterea și corupția merg mână în mână. Fie că ești politician sau funcționar public, vei avea acces la putere. Minimizarea acestei puteri și distribuirea ei în comunitate este un demers esențial pentru diminuarea corupției. Când am fost ales, am avut în mână extrem de multă putere. Șeful statului în Sri Lanka are mai multă putere decât orice alt șef de stat din altă țară. Corupția merge mână în mână cu depozitarii puterii. În primele 6 luni de mandat am acționat pentru a redistribui excesul de putere executivă de la președinte, către Parlament”, a explicat Sirisena.

Uite două experiențe de guvernare deschisă în care sunt arse etapele și care-ți arată că „se poate” și în afara Occidentului:
[/cs_text][x_gap size=”20px”][x_feature_box title=”Kârgâzstan” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]„Tocmai am reușit să punem la punct cadrul legal pentru a face tranziția către economia de piață”, anunța în deschiderea Summitului, Mukhammedkalyi Abylgaziev, prim-ministrul Republicii Kârgâzstan. Planul său pentru 2018-2022 vizează „recâștigarea încrederii” cetățenilor prin programe clare care să diminueze corupția și să accesibilizeze serviciile publice.

„Vrem să automatizăm complet sistemul de acordare a protecției sociale pentru cetățenii noștri. Vom crea, în acest sens, baze de date valide și stabile, cu toți beneficiarii plăților sociale. Vom investi în special în infrastructura digitală, astfel încât 200 de servicii publice să poată fi oferite pe cale digitală, iar cetățenii din zone slab dezvoltate să le poate accesa. Vom instala e-gates sau porți digitale în aeroporturi pentru a controla automat documentele de călătorie”, a punctat prim-ministrul câteva exemple din viitorul apropiat al republicii.

Aflată la început de drum democratic, prioritatea zero a țării, spune Mukhammedkalyi Abylgaziev, este „să co-creăm planul de acțiune națională și să-l trecem printr-un proces de consultare cetățenească. Principalul nostru obiectiv este să îmbunătățim transparența guvernamentală, să diminuăm corupția și să digitalizăm cât mai multe dintre activitățile administrative”.
[/cs_text][x_gap size=”20px”][x_feature_box title=”Serbia” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]Ana Brnabić este prima femeie și prima susținătoare deschisă a drepturilor comunității LGBT care ocupă funcția de prim-ministru în Serbia. „Înainte de a deveni prim-ministrul Serbiei, am fost ministrul Administrației Publice și al Auto-Guvernării Locale. Mă gândeam de atunci la metode prin care poate fi îmbunătățită comunicarea între guvern și cetățeni, precum și la mecanisme care pot schimba guvernul, în așa fel încât să devină o instituție care se concentrează asupra nevoilor cetățenilor și care îi servește pe cetățeni, iar nu vice-versa”, a povestit Ana Brnabić.

„De cele mai multe ori, pare, într-adevăr, că cetățenii sunt aici, pentru noi, în mai mare măsură decât reușim noi, ca guvern, să fim acolo, pentru ei. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună decât e-guvernarea, pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor publice, transparența guvernamentală și lupta anti-corupție.

Faptul că ne aflăm în era post-industrială și în plină revoluție digitală, ne permite să regândim felul în care funcționează un guvern. Digitalizarea ne permite să facem accesibile serviciile administrative 24 de ore din 24, indiferent unde se află cetățenii. Aceasta e prioritatea principală a Guvernului Serbiei”, a continuat Brnabić.

Până acum, a creat un birou special în structura Guvernului, a cărui responsabilitate este să ofere asistență primăriilor, ca să creeze baze de date standardizate, pentru a putea digitaliza serviciile publice. „Am început de la zero și multe administrații nu aveau astfel de baze de date și nici sistemele și infrastructura digitală pentru a opera cu ele”, a punctat prim-ministrul.

A creat, de asemenea, posturi speciale de consilieri pentru e-guvernare, tehnologie și inovare. Rolul lor este să lucreze cu membrii și birourile Guvernului „încercând să le schimbe perspectiva asupra propriei funcționări și misiuni. Cea mai mare provocare pe o întâmpinăm nu are legătură cu tehnologia, cu securitatea digitală sau alte elemente de ordin tehnic, ci cu viziunea Guvernului asupra propriei misiuni.

Trebuie să creăm un stil de gândire care pornește implicit de la premisa că Guvernul este acolo pentru cetățeni, ca să le răspundă nevoilor, ca să-i asculte și să le integreze sugestiile, fără ca asta să trebuiască să fie mereu și mereu amintit, pus în discuție și accentuat”, a subliniat Brnabić.

Parlamentul sârb a votat deja două legi, una referitoare la e-business și una referitoare la e-guvernare, prin care datele deschise devin obligatorii pentru instituțiile publice, precum și pentru actorii economici.

„Digitalizarea ne-a permis să configurăm sisteme de transfer de date inter-instituțional, iar asta a salvat pentru cetățeni, zeci de mii de ore de așteptare la cozi sau de colectare a documentelor de la varii birouri. Am introdus rețele digitale, astfel încât pacienții care suferă de boli cronice să nu fie nevoiți să meargă lunar să-și reînnoiască rețetele. Această măsură a salvat aproape două milioane de euro, numai prin costul asociat tipăririi documentelor necesare pentru elaborarea rețetelor”, a mai exemplificat prim-ministrul.
[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43547131862_8340dae905_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43547136602_549a72e07c_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text class=”h5″]3. Capcanele în care cad echipele aflate la guvernare[/cs_text][cs_text]„Noi prezentăm OGP ca pe un cadru care promovează transparența, responsabilitatea guvernamentală, participarea diferiților stakeholderi și creșterea incluzivă. Extinderea oportunităților în care cetățenii co-creează și co-implementează politici și servicii publice în comunitățile lor s-a dovedit că ridică nivelul de calitate și, de asemenea, nivelul de satisfacție față de măsurile adoptate”, a punctat Mari Kiviniemi, secretarul general al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Într-o sesiune anterioară, Gustavo Perez Ara, specialist în echipa IRM (Independent Report Mechanism) din OGP atenționa însă că pericolul care îi paște cel mai frecvent pe partenerii guvernării deschise este să-și asume obiective și planuri de acțiune „insuficient de ambițioase și transformatoare”. Cu alte cuvinte, în practică, standardul de referință tinde să fie stafia guvernării închise, de sus în jos, croită pentru un grup mic de oameni care monopolizează puterea în loc să împuternicească cetățenii.

Uite 3 capacane în care Iașul nu mai trebuie să cadă, fiindcă lecțiile au fost deja învățate de alții:
[/cs_text][x_gap size=”20px”][x_feature_box title=”I. Nu-ți închipui că ești deja o administrație deschisă (Georgia)” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]„Când Georgia a intrat în Parteneriatul Guvernării Deschise, și-a asumat mai multe obiective referitoare la participativitate, consultare și transparență. Deși rata de participare a cetățenilor era foarte mică, echipele guvernamentale ne spuneau că și-au îndeplinit obiectivul”, a povestit Tamar Qeburia, cercetător și coordonator de proiecte la Centrul pentru Monitorizare și Educație în Drepturile Omului (Human Rights Education and Monitoring Centre). „Nu! Nu sunteți deschiși și participativi, dacă oamenii nu participă! E un indicator că ceva din ceea ce faceți nu funcționează și nu v-ați atins obiectivul”, a continuat.

În Georgia, ca și în România sau alte state, exista deja eșafodajul pentru dezbateri și consultări publice. Planurile de acțiune și proiectele administrației erau anunțate, publicate, ținute în dezbatere. Ca peste tot în lume, oamenii nu se înghesuiau să participe.

„Trebuie să renunțăm la gândirea aceasta, că am face o favoare cetățenilor când îi informăm și că e vina lor dacă nu vor să consume informațiile pe care le livrăm sau să-și spună părerea când le-o solicităm”, a întărit în aceeași discuție Doreen Grove, din echipa guvernamentală a Scoției.

„De multe ori, guvernele – naționale și subnaționale – nu reușesc să înțeleagă ce își dorește publicul. Am înregistrat numeroase obiective și angajamente naționale și pot spune că cele mai multe dintre ele sunt create și recomandate de societatea civilă din Georgia. Trebuie să spun și că uneori a trebuit să dăm curs unor demersuri de advocacy pentru ca ele să fie acceptate”, punctase în altă sesiune și Giorgi Kldiashvili, de la Institutul pentru Dezvoltare și Libertatea Informației (Institute for Development of Freedom of Information), co-președinte al Forumului OGP Georgia. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/28706673997_ff16156b2e_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]„Unele dintre instituții nu sunt în mod direct conectate sau relevante pentru nevoile publice sau rămân închise în zone de confort birocratic. Asta le face să fie incapabile să privească către obiectul lor de lucru dintr-o perspectivă diferită, ceea ce conduce la dezvoltarea unor planuri și obiective care nu sunt ambițioase și nu au efecte transformatoare”, a mai adăugat Giorgi Kldiashvili.

Dacă rolul echipelor guvernamentale e să creeze proiecte eficiente pentru oameni, iar proiectele eficiente se bazează pe date reale, rezultă că e în interesul echipelor guvernamentale să obțină aceste date. „Avem nevoie să arătăm oamenilor mai multă empatie, dacă vrem, într-adevăr, să stea de vorbă cu noi”, a punctat Tamar Qeburia.

Ca punct de referință pentru o consultare onestă a fost prezentat un demers în care datele sunt colectate de reporteri sociali, care stau de vorbă pe îndelete cu oamenii. Sunt antrenați să asculte activ și să gestioneze situațiile de furie sau de prăbușire emoțională. Merg pe teren în echipe de câte doi. Unul dintre ei este instruit să înregistreze sau să ia notițe astfel încât să nu incomodeze discuția, dar să rețină toate detaliile relevante. Celălalt este pregătit să conducă discuția și să se concentreze exclusiv asupra vorbitorului.

[/cs_text][x_gap size=”20px”][x_feature_box title=”II. Nu subestima cetățenii și nu trage concluzii înainte de vreme (Paris)” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]Viceprimarul Parisului, Pauline Véron, a atras atenția asupra tendinței administrațiilor de-a subestima capacitatea sau disponibilitatea cetățenilor de-a participa în mod activ și constructiv la administrarea unui oraș.

Exercițiul de bugetare participativă pe care îl derulează în mod constant și linia de comunicare directă cu primarul, prin care parizienii pot transmite ideile lor direct către birourile administrației, i-au arătat că o administrație riscă să-și împlinească profeția în relația cu cetățenii, dacă pornește de la premisa că feedback-ul oamenilor va fi de o calitate scăzută.

Statisticile arată că între calitatea propunerilor cetățenilor și calitatea procesului de consultare există o corelație directă.

O consultare vagă, fără criterii clare, fără o bază informațională care să-i capaciteze pe oameni să aibă opinii pertinente și fără întâlniri de aprofundare a informației prin discuții directe, cu grupuri restrânse de cetățeni, va conduce la o bază de date care au calitatea procesului prin care au fost colectate.

Mai mult, a arătat viceprimarul Parisului, există întotdeauna riscul ca o administrație să oprească procesul prea devreme. În primul an în care a deschis linia de comunicare directă cu biroul primarului, au înregistrat relativ puține propuneri. Nu numai că oamenii nu erau obișnuiți cu un astfel de comportament, dar aveau și puțină încredere că are sens să transmită ce cred. După un an, volumul sugestiilor a crescut semnificativ, pe măsură ce administrația a răspuns celor care i-au scris și a implementat unele dintre propuneri, anunțând public că o măsură sau alta a pornit de la mesajul transmis de un locuitor al orașului.

Totodată, a arătat Pauline Vérom, calitatea propunerilor a devenit tot mai ridicată, pe măsură ce comportamentul a prins rădăcini mai adânci, odată cu trecerea timpului.
[/cs_text][x_gap size=”30px”][x_feature_box title=”III. Nu-ți închipui că poți rezolva problemele oamenilor fără să fi vorbit cu ei mai întâi – Costa Rica” title_color=”” text_color=”” graphic=”icon” graphic_size=”60px” graphic_shape=”circle” graphic_color=”#ffffff” graphic_bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” align_h=”center” align_v=”top” side_graphic_spacing=”20px” max_width=”none” graphic_icon=”star-o”][/x_feature_box][cs_text]Costa Rica este prima țară latino-americană care a creat un mecanism pentru dialog intercultural, prin care populațiile indigene pot influența politicile publice care le influențează viața. „Cred că aceste case au fost concepute de bărbați”, povește Maricela Fernandez în unul dintre clipurile realizate în hubul de storytelling OGP, care documentează poveștile despre transformarea statelor, orașelor și comunităților.

Maricela este activistă indigenă și coagulează femeile din comunitate, ca să lupte pentru condiții mai bune în școli, în spitale și pentru respectarea drepturilor omului în zonele locuite de populațiile indigene.

„Nu știu unde să-mi pun lucrurile în casa aceasta. Dar a trebuit s-o accept pentru că au fost primele vouchere oferite de Guvern și eram fericită că mi-au dat o casă”, povestește.

În Costa Rica există 24 de teritorii indigene și opt grupuri etnice. Printr-un program guvernamental, au primit pentru prima dată locuințe. „Înainte, Guvernul nu acorda niciun fel de atenție comunităților indigene. Eram total abandonați”, întărește Maricela.

Numai că locuințele aveau un design occidental, compartimentate în mai multe camere mici. Familiile indigene sunt numeroase. „Din cauza pereților, membrii familiilor nu puteau avea contact vizual direct unii cu alții, iar asta este inacceptabil din punct de vedere cultural”, explică în același clip Levi Sucre, reprezentantul populațiilor indigene în Guvern.
[/cs_text][cs_text][/cs_text][cs_text]Problema locuirii era departe de-a fi rezolvată, fiindcă oamenii care au primit locuințele standardizate după norme occidentale s-au simțit prinși în ele ca-n închisori. Prospătul acoperiș deasupra capului nu le rezolvase problema și nu le ridicase calitatea vieții.

Când Costa Rica a intrat în alianța OGP, a povestit María Fernanda Avendaño, cercetător în științe politice și reprezentanta societății civile în Comisia Națională de Guvernare Deschisă, a început primul proces complex de consultare cetățeanească.

A durat doi ani și a inclus peste 120 de activități în teritoriile locuite de populațiile indigene.

În urma consultărilor, prioritățile guvernului în aceste zone s-au schimbat: mai mulți doctori, mai multe școli și o infrastructură mai bună și, mai ales, transformarea programului de acordare a caselor în unul de acordare a căminelor. [/cs_text][x_gap size=”30px”][cs_text class=”h5″]4. Jurnaliștii formează avanpostul cetățenilor: slăbirea presei înseamnă prăbușirea societății civile[/cs_text][cs_text]„Reprezint o mică organizație non-profit în Filipine, una dintre cele mai periculoase state din lume în care să practici jurnalismul. Situația noastră s-a agravat odată cu alegerea președintelui nostru, care este principalul critic al presei și, de asemenea, o sursă de declarații false, de rea-credință și misoginie. Din păcate, președintele nostru nu este singurul din lume care are o relație disfuncțională cu faptele, probleme în relația cu presa și o foarte slabă recunoaștere a drepturilor omului”, a punctat Karol Ilagan, reporter senior la Centrul pentru Jurnalism de Investigație din Filipine.

„Multe democrații slabe au fost absorbite de populisme întunecate de toate felurile, în care liderii hărțuiesc în mod intenționat jurnaliștii și creează armate de dezinformatori care discreditează presa. Acum este imperativ ca jurnaliștii să se unească. Nu ne mai permitem să fim lupi singuratici. Este important să ne ridicăm și să devenim reporteri și mai buni decât până acum, dar și mai important este să mobilizăm oamenii în jurul principiului că libertatea presei este de importanță capitală pentru respectul altor drepturi: dreptul la informare, dreptul de-a ști, de-a te exprima și de-a trăi demn”, a continuat Karol Ilagan.

Mai multe sesiuni din Summit au tratat legăturile încurcate dintre presă, gruverne, libertatea informației, tehnologie și, invariabil, puterea unei societăți de-a lua decizii informate și de-a acționa pe baza unei înțelegeri adecvate asupra realității.

Priza pe care o are populismul în ultimii ani la nivel internațional, dar mai ales efectele populismului asupra mecanismelor democratice reamintește o lecție istorică pe care redacțiile au uitat-o. Au uitat-o fiindcă nu au găsit resurse în comunitățile în care funcționează, iar supraviețuirea a însemnat lărgirea audienței prin rabatul de la calitatea materialelor de presă sau atașarea de moguli ori structuri politice finanțatoare.
[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43023966605_74f2efac4e_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text] „Obiectivitatea presei” – principiul de aur al jurnalismului – își are rădăcinile în misiunea presei, iar misiunea aceasta nu este să întărească și să hrănească prejudecățile dominante dintr-o societate. Când accesările articolelor din publicații istorice variază în funcție de poziția pro sau contra Trump, când orice jurnalist știe că trăiește în era „post-adevăr”, în care oamenii selectează materialele care le confirmă convingerile și le ignoră pe celelalte, redacțiile supraviețuitoare ajung să se subordoneze stereotipurilor dominante ca să nu-și piardă publicul.

E primul pas strâmb prin care păstrează relația cu cetățenii, dar încetează să-i mai împuternicească. Pe stratul acesta se suprapun trolli și campaniile de știri false, din ce în ce mai elaborate și mai ieftine.

Rezultatul – societăți tot mai polarizate și mai înghețate în prejudecăți, tot mai opace la fapte și tot mai incapabile să metabolizeze conținuturi complexe. Sunt societățile care alunecă în mrejele populismului și renunță la drepturi.

„Un profesor universitar s-a întrebat la un moment dat: „cum a ajuns sistemul să dezamăgească atât de tare oamenii, încât acum se întorc împotriva specialiștilor și caută moduri de acțiune simple, dar greșite?”

Asta înseamnă că trebuie creat un cadru legislativ care să protejeze cu adevărat libertatea presei, să-i protejeze pe cei care divulgă informații secrete, dar de interes public, care să sancționeze comportamentele abuzive îndreptate împotriva jurnaliștilor”, a mai punctat Karol Ilagan.

În sesiunile dedicate libertății presei s-au pus întrebări grele:

Unul dintre răspunsuri stă în capacitatea jurnaliștilor de-a-i accepta pe oameni ca parteneri în exercițiile investigative. Un pas simplu ține de implementarea platformelor de divulgare a informațiilor secrete, dar de interes public, cu protejarea anonimatului sursei.

Un pas mai apăsat ține însă de bazele de date deschise. Instrumentele digitale pentru maparea relațiilor și a intereselor au, în general, interfețe prietenoase și sunt ușor de învățat. DownThemAll este, de exemplu, o extensie gratuită pentru data mining din documente și site-uri. Prin Docfetcher transformi un document scanat în unul care permite căutarea cuvintelor cheie. În sfârșit, Vis de la OCCRP îți permite să mapezi hărți de interese și relații între persoane, companii și instituții, iar Casefile te ajută să-ți organizezi o bibliotecă de documente și să creezi hărți de conexiuni, extrăgând ușor datele din întreaga librărie pe care ai creat-o.

Cu cât crește numărul cetățenilor care învață să le folosească și cu cât crește accesul la baze de date și documente oficiale, cu atât mai mulți cetățeni pot iniția ei înșiși investigații.

Un cetățean descoperă o nepotrivire, altcineva, altă nepotrivire, al treilea pune cap la cap cele două descoperiri, iar bulgărele adevărului crește.

Se formează treptat o societate nu doar mai rezistentă la manipulare, dar și mai capabilă să proceseze informațiile la care este expusă, fiindcă tot mai mulți consumatori devin și practicanți, iar relația dintre public și jurnaliști se schimbă profund. Rezultatul este o societate mai capabilă să identifice și să susțină presa obiectivă și creatorii de conținuturi relevante, în care bulgărele adevărului se rostogolește mai repede.
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(53, 88%, 56%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 0px 0px 15px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o” class=”cs-ta-center”]Unde se află Iașul la 4 luni după integrarea în OGP [/x_feature_headline][cs_text]Comitetul director OGP a votat înainte de Summit procedura de excludere din program a partenerilor care nu respectă principiile guvernării deschise. Asta se întâmplă după 4 luni de inactivitate totală.

Până pe 31 august, Iașul ar fi trebuit să aibă un plan de acțiune creat alături de comunitatea locală, pe care să-l implementeze în următorii doi ani. Perioada de elaborare a planului de acțiune poate fi prelungită cu încă 4 luni, care se scad însă din perioada de implementare.

Dacă și în următoarele 4 luni, Iașul rămâne inactiv, va fi exclus din parteneriat.[/cs_text][cs_text class=”h5″]Ce ar trebui să se întâmple până în decembrie 2018 și după aceea:[/cs_text][cs_text]

[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text]Din decembrie 2018 și până în august 2020, planul de acțiune este implementat. Pe tot parcursul procesului, echipa de suport OGP oferă consultanță și monitorizează progresul, statele și primăriile partenere oferă, la cerere, consultanță, iar uneltele și proiectele create deja sub umbrela OGP pot fi replicate sau preluate gratuit.[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o” class=”cs-ta-left”]4 concluzii după 3 zile de Summit și zeci de sesiuni ratate, fiindcă n-ai putut fi în două locuri deodată:[/x_feature_headline][x_gap size=”30px”][cs_text]1. Modelele de democrație activă nu sunt de găsit doar în curtea Occidentului; noi state și administrații, non-membre UE sau Nato dau clasă, cam după același tipar care a făcut din România, țara cu cea mai bună infrastructură pentru internet – proaspeții jucători implementează din start cele mai bune unelte și evită greșelile făcute de veterani.

2. Anti-corupția nu este un maraton, ci un joc de șah, după cum explica Delia Ferreira Rubio, de la Transparency International, iar participarea cetățenească e cheia și lăcata. „În urmă cu 10 ani, corupția nu se afla pe agenda publică”, puncta Delia Ferreira Rubio. Acum există legislații, norme naționale și internaționale, se fac angajamente publice anti-corupție și termenul a devenit un „buzz-word”. A venit însă momentul să fie încheiat hiatul între declarații și acțiuni concrete.

„Iar acțiunea înseamnă implementare și rezultate. Trebuie să garantăm participarea și să fim pregătiți să realizăm designul unor politici și mecanisme de monitorizare a implementării direcțiilor de acțiune anti-corupție pe care ni le-am asumat la nivel declarativ și legislativ.”, a întărit Delia Rubio.[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43928959151_7a5d5f6a7c_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text] „Societatea este pregătită. Toți cei de aici suntem pregătiți pentru asta. Guvernarea deschisă nu înseamnă doar date deschise. Guvernarea deschisă înseamnă date deschise pentru participare.

Trebuie să fim conștienți că pe măsură ce devenim tot mai eficienți, întâmpinăm tot mai multe restricții. De aceea, vă cer tuturor să garantați cu o voce colectivă, libertatea informațională, libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de-a avea acces la internet și la rețelele de socializare fără cenzură”, a concluzionat Rubio.

3. Participarea activă a cetățenilor în jocul conducerii a încetat să mai fie un hobby sofisticat pentru tineri naivi și indignați sau pentru „tocilari” inadecvați în sistemul academic, care vor să schimbe lumea. A conduce fără să preiei puterea a devenit o realitate coaptă, cu lecții de învățat, greșeli de nerepetat și o istorie recentă, dar consistentă cu rezultate concrete.
[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/42689837575_61e1c501c3_h.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]4. Anti-corupția, participativitatea și cetățenia activă au mare legătură cu egalitatea de gen. În toate sesiunile ai fi putut vedea echipe de vorbitori echilibrate, care-ți transmiteau un mesaj clar: împuternicirea cetățenească nu este un teritoriu masculin – fie că este vorba de miniștri, primari sau activiști.

Ca mesajul să fie și mai clar, a fost întărit de Thea Tsulukiani, ministrul Justiției din Georgia. Uite discursul ei din deschiderea Summitului:

„Cu șase ani în urmă, guvernul Georgiei a luat decizia să adâncească angajamentul său către guvernarea deschisă și să închidă bucla, invitându-i pe cetățeni să-și hotărască viitorul. Acum 100 de ani a fost instaurată prima republică independentă georgiană. Acum 100 de ani, femeile georgiene au votat pentru prima dată în alegerile prezidențiale. Acum 100 de ani am avut prima republică social-democrată. Femeile și bărbații acestei țări au creat-o. Acum 100 de ani, în aparatul legislativ am avut avut pentru prima dată parlamentari femei.

De atunci și până acum, aceasta a fost o temă care a precupat constant instituțiile Georgiei, o temă care se află în miezul OGP: cum pot guvernele locale și naționale să închidă cât mai bine hiatul care le separă de cetățeni, asfel încât să nu avem guvernele, pe de o parte, iar oamenii, pe de altă parte, ca doi actori separați.”
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(188, 36%, 79%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_feature_headline level=”h2″ looks_like=”h3″ icon=”lightbulb-o” class=”cs-ta-left”]Citește și două discursuri, ca să vezi care-i abordarea în OGP:[/x_feature_headline][cs_text class=”cs-ta-center h5″]Sanjay Pradhan – CEO OGP[/cs_text][cs_text]De la ultimul Summit, din 2016, lumea a devenit un loc și mai dur, iar imperativul ca noi să acționăm, și mai presant. Democrația și spațiul civic se află acum sub atac ca niciodată înainte, după cum documentează Freedom House și Civicus. (…) Un val toxic de xenofobie, populism naționalist și autoritarianism absoarbe lumea.

Întâmpinăm aceste provocări până și în interiorul rețelei OGP, chiar și după ce Ungaria, Tanzania și Turcia au ieșit din rețea, iar Azerbaijan a devenit un membru inactiv.

Dar chiar și așa, OGP reprezintă o cale înainte, care întreține speranța, pentru că în mai multe state membre, reformatori dedicați deschid guvernele pe paliere care, în alte țări, se închid.

În Armenia și Corea de Sud, mișcările cetățenești îndepărtează liderii corupți. Avem mai mulți reformatori curajoși care își riscă siguranța personală, ca să lupte pentru deschidere.

(Indică un activist maghiar care se află la Summit și un activist din Nigeria care se află în închisoare.)

Unii dintre noi au trecut prin tranziții politice, precum Nigeria sau Filipine.

La acest Summit, care aduce împreună 100 de guverne naționale și locale și mii de organizații civice, găsim oportunitatea și imperativul de-a arăta că există o alternativă: o cale mai luminoasă care să ne ducă mai departe, o cale care pune cetățenii pe primul loc, în inima guvernului, o cale prin care cetățenii sunt împuterniciți să influențeze politicile care le afectează viața.

Deci, ce ar trebui să facem diferit pentru a trăi această viziune?

În primul rând, când 100 de țări închid spațiile civice, să lăsăm cele 100 de țări membre OGP să lărgească spațiul civic.

Haideți să ne inspirăm unii pe alții, cu dovezi despre cum abilitatea cetățenilor de-a vorbi liber și de-a se asocia, îi face să traseze politici publice mai bune, care generează creștere atât pentru guverne, cât și pentru cetățeni, deopotrivă.

De exemplu, în Mongolia, cetățenii au recuperat 10% din buget, fonduri care ar fi fost altfel, pierdute. În Brazilia, bugetarea participativă a îmbunătățit sistemul de Sănătate. Pentru a atinge astfel de obiective, haideți să creăm angajamente OGP care lărgesc spațiul civic, așa cum fac state precum Canada și Serbia.
[/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/41786315210_82e6b4a569_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]Haideți să configurăm noi arme în manualul anti-autoritarianism. De exemplu, prin controlul și reglementarea mesajelor politice online, putem diminua dezinformarea.

Să protejăm jurnaliștii și activiștii pentru drepturile omului. Să extindem libertatea presei și drepturile digitale, așa cum se întâmplă în Mongolia.

Principalul nostru obiectiv trebuie să fie împuternicirea cetățenilor pentru ca ei să creeze și să monitorizeze serviciile publice care le afectează viața.

În rețeaua OGP, trebuie să producem trei schimbări esențiale pentru a re-echilibra orientarea noastră către transparența guvernamentală.

Mai întâi, haideți să depunem toate eforturile pentru a îmbunătăți sistemele de Educație, Sănătate și accesul la apă, care ating profundviețile cetățenilor, atât la nivel național, cât și local.

În al doilea rând, haideți să mobilizăm sistematic participarea directă a cetățenilor la dezvoltarea politicilor, prin tehnologiile smart care le permit să ofere feedback.

În al treilea rând, este esențial să închidem bucla și să ne asigurăm că feedback-ul cetățenilor este integrat în designul politicilor și deciziilor publice, pentru a câștiga din nou încrederea oamenilor.

În Kaduna, Nigeria, când un audit a demascat așa-numitele spitale-fantomă, guvernul și cetățenii au devenit parteneri. Folosindu-se de aplicații mobile, cetățenii au publicat fotografii și diferite tipuri de feedback care au ajuns direct în birourile guvernamentale și legislative.

Au fost completate așa, dosarele a peste 500 de școli și 200 de spitale, pe baza cărora au fost elaborate politici care au îmbunătățit sănătatea și siguranța cetățenilor.

În Paris și Madrid, guvernele au alocat 100 de milioane de euro, pentru ca cetățenii să finanțeze proiecte care răspund nevoilor lor. Platforma de participare cetățenească dezvoltată în Paris a fost adoptată de alte 98 de orașe.

Prin împuternicirea tuturor, folosind astfel de mecanisme, ne asigurăm că oferim o alternativă incluzivă la populism, care nu numai că împuternicește o majoritate care suferă, dar și minoritățile excluse.

Haideți să scalăm exemplele inspiraționale pe care le regăsim în rețeaua statelor și orașelor membre în OGP, precum împuternicirea comunităților indigene în Costa Rica, a migranților în Germania sau a oamenilor străzii din Boston.

Haideți să scalăm angajamente care împuternicesc femeile, precum cele făcute în Sierra Leone și Columbia, care diminuează violența bazată pe diferența de gen.

Împuternicirea cetățenilor înseamnă de asemenea, a crește capacitatea lor de-a monitoriza și de-a diminua corupția, pentru că numai atunci se pot asigura că guvernele lor servesc interesele cetățenilor, iar nu propriile interese.

Aici, avem o oportunitate transformatoare de-a forja noi norme globale.

46 de guverne OGP deschid către cetățenii lor, contractele pe care le încheie.

Această abordare trebuie să fie implementată credibil! DoZorro, platforma ucraineană, permite cetățenilor să raporteze situații în care legea sau clauzele unui contract au fost încălcate în cursul implementării. În doi ani au fost înregistrate 14.000 de raportări, iar jumătate dintre ele au fost soluționate. Asta a condus la recuperarea a 1000 de miliarde de dolari pentru buget, iar 80% dintre antreprenori au raportat, după numai doi ani, reducerea corupției.

Alte 16 state OGP deschid pentru cetățenii lor contractele încheiate de guvernele lor, astfel încât cetățenii să poată urmări mersul banilor.

În același timp, doar Chille și Irlanda împuternicesc cetățenii să monitorizeze grupurile de lobby pentru a diminua influențele nocive.

Dezvoltarea unor asemenea norme la nivel global va fi întâmpinată de o rezistență politică fermă. De aceea, trebuie să întîrim coaliția noastră, pentru a merge mai departe. La nivel global, suntem norocoși să avem noi lideri care duc steagul guvernării deschise mai departe. În Comitetul de organizare OGP pășesc noi guverne, din Canada, Argentina, Corea de Sud și Nigeria, alături de noi lideri ai societății civile, precum Civicus și Transparency International.

Având în vedere că liderii autoritarianiști se află în plin avânt, avem nevoie ca liderii OGP să creeze coaliții tot mai puternice, pentru a reacționa și a împinge înapoi valul anti-democratic.

În momentul în care lideri precum Viktor Orban proclamă sfârșitul democrației liberale, avem nevoie de tot mai mulți președinți, miniștri și primari să vorbească în numele apărării democrației, să prevină regresul în țările sărace și să arate că numai întărirea democrației, iar nu abandonarea ei, reprezintă soluția pentru a livra rezultatele dorite.

Avem, de asemenea, nevoie de coaliții la nivel național, pentru a acționa integrativ pentru atingerea obiectivelor comune.

De asemenea, avem nevoie ca societatea civilă să devină tot mai incluzivă, pentru a milita pentru servicii de Educație și Sănătate tot mai bune.

Avem nevoie să mobilizăm cetățenii, să cultivăm mișcările și curentele cetățenești, pentru că indiferent care sunt țelurile lor, fie că e vorba despre egalitatea de gen sau de Sănătate, împuternicirea cetățenilor, a le oferi voce și informație, reprezintă puncte esențiale pentru atingerea acelor obiective.

Pentru a avea instituții echilibrate, trebuie să construim coaliții cu actori media, parlamentari, actori ai Justiei și mediul privat. Toți acești stakeholderi sunt acum aici, la acest summit.

Dar trebuie să ne întrebăm: suntem, pur și simplu, 2000 de războinici deconectați și singuri, luptând în bătălii individuale?

Cum putem configura o forță colectivă, care multiplică puterea fiecăruia dintre noi și ne permite să ne sprijinim reciproc? Haideți să forjăm o forță colectivă care învigorează democrația și împinge înapoi guvernele opresive, o forță care împuternicește oamenii să monitorizeze și să controleze guvernele! O forță care să ne permită să livrăm în baza promisiunii „un guvern al oamenilor, pentru oameni și prin oameni”.
[/cs_text][x_line style=”border-top-width: 1px;”][cs_text class=”cs-ta-center h5″]Mukelani Dimba – Co-președintele Societății Civile OGP[/cs_text][cs_text]Astăzi, 18 iulie, este Ziua Internațională Nelson Mandela. Astăzi ar fi împlinit 100 de ani. Statele africane sărbătoresc acum, de asemenea, centenarul de la nașterea Albertinei Sisulu, eroina luptei noastre pentru libertate, care a păstrat flacăra libertății aprinsă când liderii eliberării noastre au ajuns în închisori sau în exil.

Poate părea neobișnuit să încep printr-o concluzie, dar, la urma urmei, toți actorii OGP sunt inovatori, care fac din guvernare un proces neobișnuit. Așadar, voi începe prin a cita o concluzie care-i aparține lui Nelson Mandela: [/cs_text][x_blockquote cite=”” type=”left”]După ce urcă un deal foarte înalt, un om descoperă doar că mai sunt o mulțime de dealuri înalte pe care trebuie să urce de acum încolo.

Mi-am luat un răgaz să mă odihnesc. Să absorb imaginea glorioasă a peisajului care mă înconjoară și să privesc înapoi, la distanța pe care am parcurs-o. Dar mă pot odihni doar pentru un moment.

Fiindcă odată cu libertatea, vine și responsabilitatea. Nu îndrăznesc să mă odihnesc, fiindcă drumul meu lung încă nu s-a sfârșit.[/x_blockquote][cs_text]Ce cuvinte mai bune pentru a descrie lupta fiecăreia dintre țările noastre, pentru deschidere, libertate și responsabilitate guvernamentală? Transformarea țărilor noastre în state guvernate deschis n-a fost niciodată gândită ca o plimbare scurtă, pașnică și lină către destinația noastră. Cel puțin 50% dintre statele OGP au început tranziția către democrație după anii ’90. S-au angajat să parcurgă un drum lung către democrație și pluripartidism. [/cs_text][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2018/08/43928957721_1923a78a93_k.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][cs_text]Acest proces n-are nimic în comun cu a aprinde lumina de la întrerupător. Seamănă mai mult cu un proces dureros în care încerci să aprinzi focul având la îndemână doar birocrația aridă, iar din când în când, câteva scântei se aprind și reformează diferite sectoare.

Procesul acesta ne cere tuturor să devenim parteneri întru reformare, să ne oferim unii altora puțină susținere, puțină empatie, puțină bună-credință și o doză mare de onestitate.

Procesul acesta ne cere, de asemenea, să recunoaștem că exersarea și aprofundarea democrației nu se oprește niciodată, după cum ne-a amintit Barack Obama la Summitul din 2016. Admirând complexitatea programului memorial Nelson Mandela, a spus: „nu putem lăsa progresul pe care l-am înregistrat să oculteze conștiința că munca noastră nu e terminată”. (…)

La fel ca Nelson Mandela, țările noastre vor descoperi că după ce au urcat un deal foarte înalt, mai au în față încă multe dealuri înalte pe care trebuie să urce. Pe parcurs, vom descoperi propriile greșeli și vom face pași greșiți. Cu siguranță, chiar acum, putem observa semnele pașilor greșiți pe care i-am făcut cu toții.

Vedem cum drepturile sunt limitate, vedem cum presa și societatea civilă sunt demonizate și plasate sub observație. Vedem cum informatorii care divulgă informații ascunse, dar de interes public major, sunt condamnați și chiar uciși.

Civicus, în raportul lor despre societatea civilă, ne arată că la nivel internațional, spațiul civic, sângele OGP, este tot mai redus. Iar spațiul civic nu este doar spațiul în care ong-urile acționează și prosperă, ci însuși spațiul cetățenesc, spațiul în care guvernele noastre își angajează cetățenii.

Îngustarea spațiul civic în statele OGP poate afecta credibilitatea alianței noastre, dar trebuie adresată deoarece există o îngrijorare cu mult mai mare: această îngustare subminează parteneriatele de care avem nevoie pentru a lupta împotriva sărăciei, pentru a accelera dezvoltarea și pentru a securiza demnitatea umană.

OGP, pe foarte scurt, ne permite să ne servim mai bine comunitatea din care facem parte. Ne permite să punem pe primul loc, oamenii. În fond, ne permite să împingem înapoi acest val de populism naționalist, care mătură spațiul internațional.

Ne permite să respingem o serie de miciuni care ne sunt servite: ni se spune acum că bebelușii trebuie să fie închiși în campusuri, precum cele de detenție, pentru ca cei din clasa municitoare să poată obține locuri de muncă. Trebuie să respingem asta! Asta nu înseamnă Guvernare Deschisă.

În același timp în care respingem tendințele de regres, trebuie să fim foarte clari, de asemenea, în legătură cu ceea ce susținem.

OGP nu este despre deschidere per se, ci despre a deschide guverne astfel încât ele să co-creeze împreună cu cetățenii, politici și servicii publice care să îmbunătățească viața de zi cu zi: școli mai bune, apă curată, acces la servicii de sănătate pentru toți, iar nu doar pentru cei puțini și privilegiați.

De aceea vă încurajez să co-creați astfel de angajamente pe care să le și implementați – pentru că statele OGP întâmpină probleme pe parcursul implementări angajamentelor care au potențial transformator.

Exemplu inspirațional creat de partenerii OGP: divulgarea informațiilor despre calitatea și prețul serviciilor de furnizare a apei curate în Tanzania, îmbunătățirea calității serviciilor medicale, pe baza feedback-ului cetățenilor în Uruguay, „crowdlaw” – un concept foarte simplu care arată că organismele legislative lucrează mult mai bine atunci când angajează cetățenii în mod rofund, de la primele faze, în elaborarea legii.

Voi încheia așa cum am început. Mandela a spus: „societatea pe care căutăm s-o creăm pune în cetățenii în centru. Toate instituțiile și resursele trebuie să fie dedicate configurării unei vieți mai bune pentru pentru toți. O viață mai bună pentru toți înseamnă sfârșitul sărăciei globale. Fericirea ființei umane trebuie să fie cultivată în fiecare dintre societățile în care trăim.”
[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(27, 87%, 50%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text class=”cs-ta-center h5″]Nu uita să lași un comentariu cu Top 3 proiecte pe care ai vrea să le vezi replicate în Iași![/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]*Fotografiile au fost preluate de pe contul Flick OGP[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”] [/cs_column][/cs_row][/cs_section][/cs_content]