În cadrul proiectului Oaze Urbane – spații de joacă pentru comunități sustenabile, pentru elaborarea ghidului de regenerare a spațiilor de joacă și pentru conceperea proiectului pilot, am adoptat o abordare complexă, bazată pe mai multe direcții complementare de cercetare: documentare teoretică și analiză de bune practici, evaluarea și analiza geografică a contextului local, analiza percepțiilor cetățenilor și explorarea soluțiilor bazate pe natură în spațiile de joacă.
Pornind de la convingerea că orice intervenție de regenerare verde durabilă trebuie să fie construită împreună cu și pentru comunitate, echipa proiectului a desfășurat o cercetare sociologică pentru a diagnostica situația actuală și pentru a contura o viziune comună asupra viitorului acestor spații esențiale pentru sănătatea și starea de bine a celor care le folosesc: copii, părinți, bunici și aparținători.
Metodologia cercetării
Etapa de consultare publică a avut la bază un chestionar structurat, aplicat unui eșantion de 572 de respondenți direct implicați în utilizarea spațiilor de joacă.
Prin chestionar ne-am propus să înțelegem:
- cum sunt percepute în prezent locurile de joacă din Iași;
- care sunt nevoile cele mai presante ale comunității;
- cum pot aceste spații să contribuie la o viață urbană mai bună și mai sustenabilă.
Pentru a înțelege în profunzime nevoile reale ale comunității și pentru a integra în mod eficient soluții bazate pe natură, echipa Oaze Urbane a completat cercetarea prin organizarea unei serii de ateliere comunitare de co-design. Aceste întâlniri au avut scopul de a aduce împreună locuitorii din zonă pentru a construi, pas cu pas, viziunea unui spațiu de joacă ideal.
Rezultatele cercetării
Cercetarea relevă o comunitate activă, cu un interes crescut pentru calitatea vieții în mediul urban, dar și cu așteptări mari neîmplinite în ceea ce privește locurile de joacă din oraș. Am extras câteva concluzii reprezentative din ancheta sociologică:
Uilizarea spațiilor de joacă
Majoritatea respondenților vizitează destul de des locurile de joacă din Iași, în special în intervalul 17:00–19:00, ore de vârf care duc adesea la aglomerație. Multe familii resimt lipsa unor alternative suficiente în cartierele în care locuiesc și se văd nevoite să se deplaseze către puținele spații considerate spațioase, cu umbră și mai plăcute pentru copii.
Locurile de joacă favorite în rândul ieșenilor
Aproape 59% dintre cei chestionați au declarat că nu au un loc de joacă preferat în oraș. Printre puținele menționate frecvent se numără Parcul Copou și Parcul Expoziției — spații verzi ample, cu vegetație matură, care oferă umbră și diversitate a echipamentelor. Este important de subliniat că aceste locuri de joacă sunt integrate în parcuri de promenadă, nu concepute inițial ca spații dedicate exclusiv copiilor. Alte opțiuni apreciate au fost parcurile din cartierul Tătărași, unde vegetația este mai abundentă comparativ cu alte zone ale orașului.
Preferințele limitate reflectă, de fapt, lipsa locurilor de joacă umbrite în restul orașului. Ca urmare, multe familii din diverse cartiere aleg să se deplaseze către aceleași câteva spații verzi, ceea ce duce la supraaglomerare, trafic crescut, poluare și consum inutil de timp și resurse.
Criterii importante pentru comunitate în ceea ce privește locul de joacă ideal
Răspunsurile au conturat patru mari priorități:
- Siguranța: echipamente și suprafețe în stare bună, supraveghere și control al accesului;
- Curățenia: întreținere constantă și igienizare a zonelor de joacă;
- Diversitate și calitatea experienței de joc: dotări adaptate pentru diferite grupe de vârstă și pentru copii cu nevoi speciale;
- Elemente naturale și confort termic: mai multă vegetație, umbră, soluții pentru reducerea poluării și a disconfortului termic.
Aceste patru priorități evidențiază o viziune matură și profund ancorată în realitatea urbană: comunitatea nu își dorește doar spații de joacă funcționale, ci medii sigure, incluzive și conectate cu natura, care să răspundă nevoilor diverse ale copiilor și să contribuie la bunăstarea întregii comunități.
Disponibilitatea de implicare a comunității
Unul dintre cele mai valoroase rezultate ale cercetării este gradul ridicat de disponibilitate pentru implicare: 85% dintre respondenți ar participa cu plăcere la activități de întreținere și transformare a locurilor de joacă. Printre acțiunile vizate se numără:
- plantarea și îngrijirea vegetației,
- monitorizarea stării locurilor de joacă,
- inițiative creative pentru biodiversitate (hoteluri de insecte, grădini tematice, etc.).
Faptul că locuitorii sunt dornici să dedice timp și energie pentru a îmbunătăți spațiile comune arată o comunitate activă, solidară și conștientă de importanța naturii în viața cotidiană. Este un punct de plecare valoros pentru construirea unor inițiative durabile, în care vocea și contribuția oamenilor să fie cu adevărat parte din soluție.
În urma atelierelor comunitare, au reieșit câteva direcții clare de acțiune. Comunitatea vrea ca noile spații de joacă:
- Să fie mai mult decât locuri de joacă clasice – să includă zone pentru relaxare, educație, explorare și conectare cu natura.
- Să susțină interacțiunea și coeziunea socială, devenind un catalizator pentru relațiile dintre vecini.
- Să fie incluzive, adresându-se tuturor categoriilor de vârstă și nevoi – de la copii mici la adolescenți, părinți sau persoane cu mobilitate redusă.
- Să fie gândite modular, cu zone clar delimitate pentru vârste diferite, dar care să poată funcționa armonios împreună.
- Să integreze elemente naturale: apă, soare, umbră, protecție împotriva ploii și chiar înlocuirea parțială a echipamentelor clasice cu materiale naturale și structuri creative.
Participanții au venit și cu soluții pentru provocările financiare, dar și pentru implicarea pe termen lung:
- Se poate începe cu o zonă mai mică, dar bine gândită, sau se poate păstra o zonă liberă pentru amenajări ulterioare.
- Implicarea partenerilor privați sau atragerea de fonduri pentru dotări mai complexe sau organizarea de activități pentru comunitate sunt variante viabile.
- Implicarea activă a comunității va asigura mentenanța spațiului.
- Este necesar un facilitator comunitar local – o persoană care să coordoneze activitățile din parc, să mențină legătura dintre administrație și comunitate și să susțină implicarea constantă a locuitorilor.
Vă invităm să explorați raportul complet al cercetării sociologice. Veți găsi acolo toate datele și interpretările detaliate care fundamentează direcțiile de acțiune ale proiectului.
Ceea ce ne arată această cercetare nu sunt doar nevoile ieșenilor, ci și potențialul extraordinar al unei comunități gata să se implice și să aibă grijă de spațiile comune. Locurile de joacă nu mai pot fi gândite ca simple zone de agrement, ci trebuie regândite ca oaze verzi ale unei vieți sănătoase și conectate la natură.
Proiectul este selectat în cadrul #RaiffeisenComunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, realizată cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.
