O strategie pentru Iași – teme de importanță pentru viitorul comunității noastre

Am lansat perioada aceasta Programul pentru implicare și inovare Civică (piic) mecanism-rețea prin care ne propunem să identificăm, conectăm și amplificăm impactul inițiativelor civice locale care contribuie la îmbunătățirea calității vieții în Iași și la consolidarea democrației locale.

În acest context, am întrebat unul dintre experții noștri colaboratori în dezvoltare urbană, cu experiență globală în strategii și programe de dezvoltare a orașelor, care ar putea fi temele mari pentru Iași.

Iată și răspunsul:

Iașul și zona sa metropolitană au deja o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană, pregătită pentru întreaga zonă metropolitană. Mai mult, o actualizare a acestei strategii este în curs de finalizare. Nu este nevoie de suplinirea acestui efort de planificare strategică (SIDU Iași 2015-2030 este un document foarte riguros și bine pregătit), ci doar de adus în discursul public câteva teme de importanță pentru viitorul comunității ieșene

I. DEZVOLTAREA și CREȘTEREA ECONOMICĂ

Un oraș este un organism viu, iar entropia oricărui organism viu este să crească. Atunci când se oprește din creștere, intră în stagnare și eventual în declin. Un oraș ce nu poate să își susțină creșterea pe termen lung (ceea ce presupune și un proces continuu de reinventare), riscă să fie lăsat în urmă de orașe mai dinamice și riscă să își piardă resursa sa cea mai de preț – oamenii ce locuiesc acolo. La nivelul Europei Centrale și de Est, Iașul avea în 2020 un nivel de dezvoltare relativ scăzut, comparat cu orașele din regiune.

Fig. 1. PIB pe cap de locuitor (ajustat la putere de cumpărare) în orașe din Europa Centrală și de Est, în 2020. Sursa: EuroStat

Pe de altă parte, Iașul este un oraș cu o dinamică economică bună, aflându-se printre orașele cu cea mai rapidă creștere economică din regiune și din Europa. Această dinamică de dezvoltare poate fi accelerată substanțial în anii următori, Iașul având două atuuri importante: 

1) este un centru universitar important cu o forță de muncă bine pregătită. 2) are un mediu antreprenorial activ și implicat.

Fig. 2. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor (ajustat la putere de cumpărare) în orașe din Europa Centrală și de Est, între 2000 și 2020. Sursa: EuroStat

Pentru a-și susține creșterea economică, Iașul, la fel ca orice alt oraș din România și din UE, are următoarele leviere la dispoziție:

1. EXPORTURILE. Nici o țară, nici un oraș, nici o comunitate nu s-a dezvoltat prin sine însăși. La nivel mondial, creșterea economică s-a bazat pe creșterea populației (adică, în termeni economici seci, mai mulți consumatori de bunuri și servicii) și pe creșterea productivității individuale. Productivitatea individuală, la rândul ei, a fost alimentată de creșterea populației, iar ritmul de creștere al productivității individuale a fost aproape identic cu cel al creșterii populației. În general, țările și orașele cele mai dezvoltate sunt cele cu populația cea mai productivă – adică cu oameni ce știu să facă ce puțin alți oameni știu să facă.

Iașul are avantajul că are astfel de oameni din belșug. Gândiți-vă câți oameni pe planetă pot să mobilizeze o finanțare de 850 milioane Euro pentru un proiect de regenerare urbană mixtă așa cum o face Iulian Dascălu. La fel, gândiți-vă câți oameni pot negocia pentru a aduce la ei în comunitate nume mari precum Amazon, Microsoft sau AMD. Moldova, în general, stă foarte bine la partea de antreprenoriat și a generat în ultimii ani printre cei mai mari antreprenori români. Din Moldova a pornit cel mai mare dezvoltator român (Iulius Group), cea mai mare firmă de construcții (UMB), cei mai mari retaileri (Dedeman și Arabesque), cel mai mare producător de înghețată (Betty Ice) și unul din cele mai mari rețele de restaurante fast-food (Spartan).

Antreprenorii locali, reușesc să atragă resurse în Iași. Miza în anii următori este ca ei să se internaționalizeze tot mai mult, o mișcare reușită deja de mai multe firme românești precum eMag sau Digi.

2. INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE. Investițiile străine directe sunt cea mai rapidă cale de a dezvolta o comunitate. O firmă străină vine nu numai cu capital, forță de muncă pregătită și know-how, ci vine și cu două lucruri vitale: 1) o rețea globală de clienți (clădită pe încredere și de-a lungul a multor ani); 2) o rețea logistică pentru a ajunge la acești clienți. Este nevoie de mulți ani pentru ca o firmă românească să își dezvolte o rețea de clienți internațională și o rețea logistică ce să îi deservească.

Orașele din vestul României au beneficitat de mai multe investiții străine directe și mai timpuriu. Iașul vine însă puternic din urmă… și nu vine oricum. În timp ce orașele din vestul României au beneficiat de investiții predominant în sectorul manufacturier (auto, electrice, chimice), Iașul a atras în ultimii ani câteva nume majore din domeniul serviciilor cu valoare adăugată înaltă. Sunt puține orașe mari ce se pot lăuda că găzduiesc Amazon, Microsoft sau AMD.

Foto 1. Vedere din Palas Campus

Atragerea investițiilor străine directe nu ar trebui să fie numai apanajul unor instituții publice naționale (precum Invest Romania), regionale (Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est are unitate de atras investitori) sau locale (Primăria Iași din păcate nu are departament dedicat pe acest domeniu), ci noi cu toții putem și ar trebui să ne implicăm în acest efort.

Mai jos includem câteva surse relevante:

Ghidul pentru atras investitori, publicat de RoReg, asociația ADR-urilor din România;

Ghid pentru atras investitori, pregătit de către Banca Mondială pentru Primăria Constanța;

Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (un model ce ar merita emulat de către Primăria Iași).

3. REMITENȚE. Bună parte din localitățile din România, mai ales cele ce nu au reușit să atragă investiții străine directe, sunt ținute în spate de diaspora românească – cei 5 milioane de români ce locuiesc și/sau lucrează peste hotare, și trimit constant bani acasă. Legăturile cu comunitățile de români trebuie întărite, iar primăriile ar trebui să aibe câte un departament ce se ocupă de relația cu diaspora. Nu toți cei plecați peste hotare își doresc să revină acasă, dar bună parte dintre ei ar fi dispuși să își mobilizeze propriile resurse, know-how, și rețele, pentru a sprijini dezvoltarea comunităților din care au plecat. În România, remitențele se ridică aproape la nivelul investițiilor străine directe, deci diaspora este un motor economic ce nu ar trebui ignorat.

4. INVESTIȚIILE la BURSĂ. Dacă acum câțiva ani, românul de rând nu putea să investească în companii străine, acum există o multitudine de opțiuni pentru a face acest lucru. Investițiile la bursă sunt o metodă facilă de a aduce într-o comunitate plus-valoarea generată de cele mai performante firme din lume. Având în vedere că cele mai performante companii din lume au un ritm de creștere mult peste cel al unei economii naționale sau locale, ele oferă și o oportunitate de a dezvolta o comunitate mult mai repede. Gândiți-vă că cel mai de succes investitor de pe planetă, Warren Buffett, generează prin firma sa, Berkshire Hathaway, venituri anuale peste cele generate de întreaga Românie, cu o echipă de conducere formată din numai 24 oameni. Asta da eficiență!

Nu fiecare dintre noi poate fi un investitor de geniu, dar fiecare dintre noi ar trebui să investim în partea de educație financiară. Principiile de bază ale educației financiare pot fi învățate în 5 minute.

Mai jos includem câteva surse relevante:

Ghid pentru investițiile la bursă, elaborat de Viorela Sfârlea;

Știința banilor – un grup Facebook de pasionați în investiții, cu foarte multe sfaturi utile și resurse adiționale oferite.

5. ATRAGEREA de FONDURI EUROPENE. Administrațiile publice joacă un rol primordial aici, dar resurse importante sunt disponibile și pentru sectorul privat și ONG-uri. Descentralizarea Programului Operațional Regional (autoritate de management devenind, în cazul nostru, ADR Nord-Est) vine cu o oportunitate adițională, căci deciziile privind alocarea și accesare acestor fonduri vor fi luate la noi în regiune.

6. CREȘTEREA IMPOZITELOR și TAXELOR LOCALE. În mai toate orașele din vest, investițiile în infrastructură, în îmbunătățirea serviciilor publice și în creșterea calității vieții, sunt realizate din bani generați la nivel local – mai exact, de la comunitate pentru comunitate. În România, cam o treime din bugetele locale este formată din taxele culese la nivel local – mai ales taxele pe teren, proprietate si pe vehicule. Nivelul acestor taxe este însă setat, prin intermediul Codului Fiscal, la un nivel foarte scăzut. De exemplu, impozitul pe un hectar de teren în centrul Bucureștiului este numai 5.000 Euro. Fără reforma Codului Fiscal și fără a permite administrațiilor locale să perceapă taxe mai mari, li se refuză comunităților locale o sursă pentru dezvoltarea lor. Problema este că majoritatea primarilor preferă să existe aceste marje superioare, căci astfel pot da vina pe nivelul central pentru nivelul taxelor foarte scăzut. Așa apar și situații în care un vasluian plătește taxe mai mari pe proprietate decât un clujean (Clujul fiind cea mai scumpă piață imobiliară din țară).

Societatea civilă trebuie să lanseze un dialog viu pe tema Codului Fiscal, căci modul în care Codul Fiscal a fost gândit în 2003, nu mai corespunde realităților din 2023. Ce este mai rău, acest Cod Fiscal nu permite comunităților locale să genereze resursele pentru regenerarea lor.

II. TRANZIȚIA la NEUTRALITATE CLIMATICĂ

COVID-19 a demonstrat, cu vârf și îndesat, că omenirea a făcut tranziția la o societate globală. În momentul în care cu toții, din Burkina Faso până în Nepal, ne-am conformat la regulile impuse pentru combaterea Covid-19 este clar că nu putem să dansăm în stil punk, dacă muzica cântată la nivel mondial este muzică clasică. Cei care nu vor ști să se racordeze la prioritățile globale, vor fi lasați într-un con de umbră și în cele din urmă vor fi forțați să se ralieze la aceste priorități globale.

Prioritatea zero a umanității, în momentul de față, este tranziția la neutralitate climatică. Nu o să vă plictisim cu date științifice, pentru a vă convinge de importanța temei și ne gândim că ați simțit, la propriu, pe propria piele, ce înseamnă schimbările climatice. Acordul de la Paris propune ca până în 2050 omenirea să facă tranziția la neutralitate climatică. UE a venit cu o țintă mai ambițioasă, prin programul Fit-for-55, cu ținta ca până în 2030, UE să își scadă emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 55% față de nivelul din 1990. Mai mult, a creat Misiunea “100 Orașe Neutre din punct de vedere Climatic până în 2030”. Misiunea își propune să sprijine 100 orașe din UE să facă tranziția la neutralitate climatică până în 2030 și să scaleze lecțiile de la aceste orașe în restul Europei.

Foto 2: Centrală Eoliană în județul Iași

Ceea ce este interesant este că România stă foarte bine din acest punct de vedere. În 2020, a devenit prima țară din UE ce a atins ținta Fit-for-55 – o realizare remarcabilă, având în vedere că am fost campioni și la creștere economică. Mai exact, am reușit să creștem verde. Iar această reușită se datorează nu numai închiderii fabricilor poluatoare, ci și datorită unor investiții deștepte în sectorul energetic (cam 30% din electricitatea din România este generată de eolian și solar, în condițiile în care acum câtiva ani aveam zero facilități eoliene și solare).

Pe de altă parte, Iașul a rămas rupt de aceste eforturi, preferând să se ocupe de priorități locale și ignorându-le pe cele europene și internaționale. Mai jos, găsiți lista orașelor din România ce au aplicat la Misiunea “100 Orașe Neutre din punct de vedere Climatic până în 2030”: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Sectorul 2, București, Buzău, Cluj-Napoca, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Roman, Suceava, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Tulcea.

Dintre acestea, au fost selectate pentru a face parte a misiunii următoarele: Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2. Pașii următori pentru aceste 3 administrații este pregătirea unui Plan de Acțiune pentru Tranziție la Neutralitate Climatică până în 2030. Odată ce acest plan este aprobat de Comisie, orașul primește “Mission Label”, ceea ce îi permite accesul la resurse financiare adiționale și atenție specială de la nivelul Comisiei Europene.

Până în acest moment, numai Clujul a reușit să finalizeze Planul de Acțiune, iar acesta a fost și aprobat. Este o realizare monumentală, căci Planul trebuie pregătit după o metodologie foarte complexă a Comisiei Europene, cu care și-au rupt dinții mai toate orașele mari din UE. Clujul este printre primele 10 orașe din UE cu Planul aprobat, și primul oraș din Europa Centrală și de Est. La nivel practic (peste recunoașterea ce Clujul o are acum la nivel european), “Mission Label” înseamnă că cei din Cluj au primit ștampila de aprobare pentru portofoliul de 6 miliarde Euro inclus în Planul de Acțiune – mai exact, au undă verde pentru finanțarea acestor proiecte din fonduri europene… o realizare deloc mică.

Iașul nu își poate permite să rămână în afara acestor eforturi europene și globale, trebuie să își asume ferm ținta de tranziție la neutralitate climatică. Un prim efort ar putea fi acela de a se alătura Ligii Orașelor Verzi, pornită de cei de la UrbanizeHub și din care fac parte acum: Timișoara, Brașov, Arad, Reșița, Lugoj, Sectorul 6, Buzău, Darabani și Câmpulung. De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a inițiat o “Mirror Mission”, unde își propun să atragă 10 orașe din România ce își asumă tranziția la neutralitate climatică până în 2035. Totodată, MIPE își dorește să ofere asistență tehnică și finanțare adițională pentru cele 3 orașe din Misiune și pentru cele 10 orașe din “Mirror Mission”.

III.  CALITATEA VIEȚII

În contextul declinului demografic în mai toate țările dezvoltate, lupta economică principală în anii următori va fi lupta pentru oameni. Iar pentru a atrage și a reține oameni, contează foarte mult dacă orașele pot oferi o calitate a vieții bună. Iașul este avansat aici, căci o parte bună a societății civile și-a asumat ținta de a transforma Iașul în cele mai bun oraș din România în care să îți crești copiii.

Un oraș prietenos cu copiii este un oraș prietenos și cu vârstnicii și cu oamenii cu dizabilități – este un oraș prietenos inclusiv cu cei ce folosesc mașina în fiecare zi, deoarece atunci când avem mai multe spații unde copiii pot zburda în liniște se bucură și cei ce depind de mașină pentru viața de zi cu zi.

În ceea ce privește calitatea vieții, mai rămân multe de făcut în România. Am moștenit de la regimul comunist orașe unde 73% din populație stă la bloc, iar aceste cartiere au trecut printr-un proces rapid de descompunere și sluțire. Avem în bună parte centre urbane incoerente (cu excepția câtorva centre medievale din Transilvania) și spații publice prost organizate.

Foto 3: Cartiere dormitor în Municipiul Iași și teren viran cu posibilități reale de planificare pentru o creștere a calității vieții

Mai sunt foarte multe de făcut în orașele românești pe acest domeniu, dar din fericire sunt și multe resurse la dispoziție pentru intervenții urbane.

Mai jos, includem câteva resurse relevante:

Ghidurile pe Orașe pentru Oameni lansate de CIVICA în parteneriat cu AMR;

Ghid de reabilitare al spațiilor publice urbane;

Ghid de reabilitare al cartierelor de blocuri;

Barometrul urban (unde romanii identifica prioritatile pentru orasele lor);

Ghid de bune practici în dezvoltare urbană;

Ghid de reamenajare a curților școlilor;

Ghid de regenerare urbană a activelor CFR.

Banca Mondială are mai multe ghiduri și rapoarte pregătite pentru diferite orașe din România ce ar putea fi relevante pentru Iași. Acestea pot fi accesate aici: https://www.worldbank.org/en/country/romania/brief/romania-urban-development

Din acest set, includem mai jos o selecție de rapoarte cu relevanță pentru Iași:

Ghid pentru regenerare cartiere blocuri Constanța;

Model Caiet de Sarcini pentru elaborare PUZ pentru regenerarea urbana a cartierelor de blocuri din Brasov;

Metodologie prioritizare a proiectelor Alba Iulia;

Strategie Locuire Cluj.

De asemenea, există un compendiu de rapoarte relevante privind creșterea calității vieții în București care pot fi accesate aici: https://estibucuresti.pmb.ro/documente/resurse

IV.  PARTICIPARE CIVICA

O comunitate este cu atât mai puternică cu cât fiecare cetățean se implică în viitorul comunității respective. Aici, ce face CIVICA la Iași este vital și reprezintă un model ce ar trebui emulat de toate orașele din România.

—

Află și tu cum te poți implica în cel mai recent demers civic pe care l-am lansat: Programul pentru implicare și inovare Civică (piic)

IAȘI – cel mai bun oraș din România în care să ne creștem copiii