Atelierul de Design Thinking – o experiență de empatie, colaborare și deschis mintea

[cs_content][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]Pe 15 noiembrie, la ora 08:00, Tudor Juravlea și Adelina Dabu de la Design Thinking Society deja aranjau Atelierul Digital Hub Google, de la etajul al doilea al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor. Este vineri și așteaptă vreo 30 de participanți la atelierul de Design Thinking organizat de asociația CIVICA. 

Împreună vom testa cum găsim  soluții la probleme din comunitate prin metoda Design Thinking. Vom trece printr-un proces care presupune analiza problemei, formularea ei, ideație, prototipare și testare. Suntem un grup eterogen de antreprenori, oameni de comunicare și marketing, cadre universitare, persoane din administrația publică locală, din ONG-uri, jurnaliști.  

Alexandrina și Alex aduc o mulțime de materiale care vor fi utile la exerciții: hârtie colorată, foarfece, bandă adezivă, post it-uri colorate, mingi de ping pong, o casetă de bijuterii, niște piese de lego și încă tot felul de minunății. Te uiți la ele și te gândești că mai degrabă își au locul pe rafturile unei grădinițe, decât la un atelier pentru oameni în toată firea antreprenori, manageri, profesori, jurnaliști sau funcționari publici. 

Pe masa din afara sălii, cafeaua e păstrată fierbinte în două termosuri mari lângă platourile cu pateuri. 

Design Thinking este o metodă centrată pe oameni

Puțin înainte de 08:30 ajunge prima participantă. La început timidă, intră imediat în atmosferă alături de Tudor, Adelina, Alexandrina și Alex. Încep să vină și ceilalți participanți. Fac cunoștință cu facilitatorii și își găsesc masa la care sunt așezați. Adelina le dă câte un număr, iar ei au misiunea să găsească persoana care are același număr și să afle cât mai multe lucruri interesante. 

Pe măsură ce se mărește grupul, discuțiile îi prind atât de mult pe participanți, încât e nevoie de mai multe apeluri ale Alexandrinei pentru ca toată lumea să se așeze la locurile lor în sală. 

Începe. Mai întâi îi cunoaștem pe facilitatori și organizatori: Tudor și Adelina de la Design Thinking Society, Alexandrina și Alexandru de la CIVICA. E rândul participanților să se prezinte. De data asta, însă, fiecare prezintă pe ”partenerul” cu același număr, pe care l-a ”investigat” mai devreme. Astfel aflăm că sunt în sală jurnaliști, manageri din Administrație și servicii publice, ingineri, designeri, IT-iști, ONG-iști, freelancers, antreprenori, un trainer, cadre universitare. Este o diversitate care pare să nu aibă nimic în comun, decât că locuiesc și lucrează în Iași. Majoritatea, cel puțin.  

După ce am făcut cunoștință, ne familiarizăm cu metoda Design Thinking. Contrar așteptărilor, este vorba mai mult de „thinking” decât de „design” în această abordare. Adelina și Tudor ne spun că este o metodă centrată pe oameni, prin care se caută găsirea soluțiilor celor mai bine adaptate la nevoile reale ale audienței, folosind creativitatea și expertiza din domenii cât mai variate. Din comentariile din sală îmi dau seama că sunt deja persoane familiarizate cu conceptul. [/cs_text][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2019/11/75341142_1485893214892073_116522097668259840_o.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]

Soluția potrivită este, de multe ori, cea mai puțin evidentă.  Trebuie căutată nevoia reală

După runda de explicații, trecem la treabă. Suntem 5 echipe grupate în jurul unor mese. În echipa mea suntem un om de comunicare, un profesor universitar, un inginer, un jurnalist și un manager în servicii publice. Fiecare echipă alege un subiect pe care îl va aborda: ghid pentru un prieten în propriul oraș? Mersul la piață? Parcarea mașinii în oraș? Sunt teme cu care rezonează majoritatea participanților și încep deja să se audă sugestii de soluții. Echipa mea a ales „ghid pentru un prieten în Iași” și deja începem să vorbim despre o aplicație mobilă. Tudor și Adelina, însă, ne atrag atenția la capcană: sărind imediat la soluția aparentă, prima care vine în minte, riscăm să pierdem idei prețioase pentru rezolvări inedite. Primul pas este să analizăm în profunzime „durerea” persoanelor care semnalează o problemă. Vom descoperi alte nevoi decât la prima vedere. 

Pentru asta, echipele își aleg câte un „client” dintre ceilalți participanți: o persoană care a avut una din experiențele propuse. O dată clientul ales, urmează să-l intervievăm. Nu oricum, însă. Trebuie să găsim întrebările potrivite. Scopul este să aflăm cât mai multe informații care ar desena tabloul complet al experienței, cu toate aspectele și actorii de luat în calcul. Astfel ne asigurăm că soluția noastră se va potrivi cât mai bine cu realitatea celor cărora se adresează și va răspunde unor nevoi reale. 

Să asculți activ este dificil, dar merită efortul

Avem la dispoziție pauza de prânz pentru a ne intervieva ”clientul”. În echipa noastră se conturează detalii la care nu ne gândisem la început, când săream direct la prima rezolvare care ne trecea prin minte. 

În următoarea etapă, analizăm ce am aflat de la ”clientul” său din perspectiva unui proces. Rezultă o hartă a experienței. Avem, apoi, o nouă provocare: să formulăm problema din punctul de vedere al „clientului”, din perspectiva nevoii pe care a avut-o la momentul respectiv. Pare ușor în teorie, dar ne este dificil să găsim aspectele concrete și să alegem „durerea” pe care să o abordăm.

Gălăgia din sală spune că nu suntem singurii care se luptă cu găsirea unei nevoi specifice. Când credeam că am scăpat de greu, Tudor și Adelina ne lansează o nouă provocare: să  reformulăm problema. De data aceasta ne întrebăm cum putem ajuta „clientul” pe câte un aspect al nevoii descrise. În sală se face o clipă liniște. Tudor ne dă un exemplu care ne ajută să înțelegem: cineva poate spune, generic, că are nevoie să facă mai mult sport pentru că își face griji pentru sănătate, dar nu are timp. Aici sunt trei nevoi: nevoia de a face sport, nevoia de a fi sănătos și nevoia de mai mult timp. Trebuie să alegem una singură pe care să ne concentrăm, pentru a veni cu soluții cât mai „țintite”. Din nou, alegerea nu este ușoară. [/cs_text][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2019/11/75653315_1485892218225506_6588415068252143616_o.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]

Când crezi că nu mai ai idei și resurse, atunci apar soluțiile inovative

Vine partea cea mai interesantă și antrenantă: pentru nevoia specifică pe care tocmai am ales-o, trecem la procesul de ideație. Deși au trecut deja aproape 8 ore din atelier, nivelul de energie crește. Participanții foiesc, scriu post-it-uri și le lipesc pe perete. O idee – un post-it. Scaunele hârșâie, se vorbește tare, cu greu o auzim pe Adelina spunând stop pentru fiecare rundă de generat idei. Trecem prin mai multe metode de ideație, fiecare cu cerințele ei. 

După câteva runde, deja am sentimentul că am spus tot ce se putea. Când credem că nu mai avem ce scrie, Adelina lansează o nouă provocare: ”Acum gândiți-vă că aveți doar 60 de lei în cont și niște vopsea în dulap. Dar aveți la dispoziție mulți oameni.” După câteva secunde de liniște întrerupte de 2-3 glume, se repornesc ”rotițele” și lumea se pune din nou pe scris post-it-uri. Tocmai când credeam că ”nu mai e de unde”.  Pereții din jurul meselor sunt ”tapetați” cu idei.

Jocul este cea mai bună metodă de învățare. Chiar și pentru adulți

Bucuria că în sfârșit am mai găsit niște idei „crețe” nu ține mult. Aflăm că trebuie să „salvăm” doar patru. 

Din nou negocieri în echipă, votare. Avem cele 4 idei. Acum trebuie să le integrăm într-o soluție concretă. Răspunsul apare firesc. Ne surprinde că este diferit de ideea de la început.  

E timpul să ne „jucăm”. Acum ne dăm seama care era scopul mingiuțelor și figurinelor și hârtiilor colorate pe care le-a adus Alexandrina. Urmează să le folosim în construirea prototipului. După o zi întreagă petrecută împreună în dezbateri și negocieri, lucrul în echipă merge, de acum, ușor. În doar un sfert de oră, fiecare masă are în mijloc câte o machetă.  Mă uit în jur și văd autobuze din post-it-uri, clădiri din hârtie, omuleți Lego, agrafe colorate. După cum zâmbesc colegii de atelier, sunt convinsă că este partea care le-a plăcut cel mai mult. 

Mai este, totuși, un pas: testarea. Urmează să aducem la masă „clientul”, care va da feedback pe prototip: înțelege despre ce este vorba? I se pare util? Ar folosi așa ceva? L-ar ajuta? Se lasă cu emoții. Ce învățăm cu toții din această etapă e că testarea poate economisi sume importante pentru că afli la timp ce ar „prinde”, ce nu, în ce merită să investești mai departe și la ce să renunți.[/cs_text][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2019/11/74584042_1485893458225382_7489274747667087360_o.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]

Inovația are loc când gândim deschis și suntem empatici

Este final de zi și suntem cu toții obosiți, dar încă avem chef de glume și discuții. După ce am înțeles metoda Design Thinking, parcă ne vin idei și mai multe unde și cum să o implementăm. Deși cei mai mulți se tot uită la telefonul mobil, nu se pot opri din povestit, dezbătut, parcă nu se dau plecați.

Ce am învățat la atelierul organizat împreună cu Design Thinking Society? Că Design Thinking este un set de principii centrat pe om, care ne ajută să inovăm. 

Cu ce am plecat acasă după o zi întreagă de atelier? Cu certitudinea că oameni care par că nu ar lucra niciodată împreună pot genera inovație pentru comunitatea lor. Inovația nu înseamnă farfurii zburătoare, ci pur și simplu idei noi care să răspundă la nevoi reale, concrete și mai puțin evidente. Este nevoie doar de bună-voință, de încrederea că „se poate”, de deschiderea pentru „să vedem și altfel”. În rest, suntem cu toții „thinkers” și putem fi și „designers”. Totul e să vrem.

Și, pe post de epilog, las și câteva impresii de la participanți:[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section bg_color=”hsl(27, 76%, 52%)” parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]„Participarea la atelierul Design Thinking a fost o oportunitate excelentă de a dobândi abilități și de a parcurge un proces de generare de idei pe un subiect de importanță pentru o comunitate. A fost motivant să văd câte fațete are o problemă și câte soluții se pot genera.
Lucrul în comunități și la problemele civice este întotdeauna o provocare atunci când este vorba de a defini bine o problemă și de a găsi soluții adecvate. Acestea sunt două procese care apar continuu atunci când lucrăm cu comunități de orice fel: cetățeni din cartiere, comunități cu probleme, orașe și sate mici etc.
Astfel, atelierul a răspuns la aceste nevoi și a oferit contextul și instrumentele necesare pentru a le aborda mai bine. De asemenea, reconectarea cu alți alumni (ai Professional Fellows Program) a fost un context excelent pentru schimbul de idei de colaborare viitoare în România. Agenda evenimentului a fost bine pregătită, iar atelierul a fost clar, bine definit și a avut exemple din viața reală.
Această experiență m-a entuziasmat foarte mult în ceea ce privește design thinking și m-a determinat să vreau să-i aplic principiile în activitatea mea zilnică.” – Lavinia Chiburțe – Manager Proiecte și organizator comunitar, Centrul de Resurse pentru Participare Publică

„Mi-a plăcut foarte mult! Fiind nativ empatic, mi-a fost ușor să înțeleg perspectiva serviciilor centrate pe oameni prin Design Thinking. Ba mai mult, simțeam uneori nevoia să spun „iată, în sfârșit văd o metodă care încurajează brainstorming-ul organizațional și contestă clasica vânătoare de idei ce sunt ascultate și apoi imediat eliminate.
La final, te simți ca după un film bun pe care vrei să-l mai vezi o dată, pentru că dobândești alți ochi și o altă minte.” – Costi Andriescu – Președinte, Institutul Cultural Independent

„În echipa noastră, cel puțin, au fost o mulțime de momente de „wow”. Vedeam de unde-am plecat și unde-am ajuns și parcă nu ne venea să credem că am glisat atât de ușor către straturi mai profunde ale problemei pe care ne propusesem s-o rezolvăm. Cred că ăsta este unul dintre punctele tari ale metodei – că-ți permite să folosești gândirea laterală și creativitatea grupului ca să înțelegi mai bine cu ce te confrunți. 
Lejeritatea cu care s-au armonizat pozițiile diferite și rapiditatea cu care s-au luat deciziile păreau improbabile în „lumea reală”, dar aveau de-a face cu metoda, care încheagă grupul și-l ferește de factorii de auto-sabotare care apar, de obicei. Aș crede, însă, că stereotipul care s-a mai destrămat ține de percepția pe care o avem despre funcționarii publici. Echipa noastră, cel puțin, a lucrat cu domnul Constantin, de la CTP, pe care l-am fi pus cap de afiș pentru toleranță, deschidere, grijă față de natură și responsabilitate personală. Dacă funcționarii publici și oamenii din comunitate s-ar întâlni mai des în contexte non-conflictuale, aș crede că asta ar elibera o forță transformatoare în oraș. Să dai libertate, autonomie și respect social oamenilor care se îngrijesc de facto de mersul unui oraș ar activa un strat de resurse urbane, pe care acum nu le valorificăm.”  – Oana Olariu – Asistent universitar asociat,  Jurnalism, Facultatea de Litere, UAIC, colaborator CIVICA  

„Design Thinking e în sine o provocare. Mi-a readus în minte toate situațiile la care am simțit că încă nu am soluția optimă pentru că mi-a readus speranța că „reconfigurarea traseului” mă poate duce la finalul dorit. Atelierul Design Thinking, până la urmă, mi-a spus și: „Relax. Nu ai găsit soluția perfectă? Atunci privește mai adânc,  schimbă perspectiva, testează și sigur ai să îmbunățești ceea ce e acum”. Interesantă experiență și de repetat!”  – Mihaela Steliana Munteanu –  Jurnalist Radio Iași, Director de comunicare și advocacy FONSS

„O lume în care să se gândească produse și servicii pentru oameni folosind metoda Design Thinking. Uite asta aș vrea să văd rapid și pe la noi. Design Thinking începe cu empatia, cu a-l întreba pe om ce-l doare, ce nevoi are, cum vede el lucrurile și abia apoi să mă apuc să creez ceva care să-i fie util. Iar de la workshopul de Design thinking organizate de CIVICA împreună cu Design Thinking Society, acesta este unul dintre lucrurile faine pe care le-am luat cu mine acasă. O să mă opresc mai des să întreb și să ascult oamenii care vin la Crilia.”  – Crina Penteleychuk, fondator și trainer Crilia

„La Atelierul „Servicii publice centrate pe oameni prin Design Thinking”, Tudor Juravlea și Adelina Dabu de la Design Thinking Society au demonstrat că, prin mici experiențe și dorind să acționeze altfel, poți, într-o echipă diversă, să ajungi la soluții care aparent erau imposibile. Mulțumesc CIVICA pentru experiența deosebită pe care am câștigat-o prin Atelier, de care ar fi minunat să beneficieze cât mai mulți oameni implicați în viața cetății.”  – Gabriela Meșniță – Prof. univ. dr. Gabriela Meșniță, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, UAIC

”Design Thinking este o metodă aparent simplă de a înțelege că orice faci trebuie să aibă și un beneficiar real. Să nu lucrezi în gol pe baza unor percepții personale. Și ca să nu dai greș, cum facem adeseori, pornește de la beneficiar – profilează-l, înțelege-i nevoia, caută cu el soluția. E simplu. E simplu dacă ai traineri ca Tudor Juravle și Adelina Dabu și îți rupi din timp ca să-i asculți cu atenție – așa cum s-a întâmplat la evenimentul pregătit de Asociația CIVICA, la Iași. O întâlnire care mi-a limpezit tehnica de proiectare a soluțiilor la oricare problemă îmi va apărea în cale – antrepenorială, comunitară sau personală. Ochii pe beneficiar.”   – Dan Radu – Manager Editor, PIN Magazine 

„Despre design thinking am aflat într-un proiect experimental unde câteva zeci de oameni încercau să rezolve problema implicării civice. De-atunci urmăresc cu interes proiectele de design din sectorul public din străinătate, cu gândul că vor ajunge și la noi o practică. Este mare nevoie de design pentru oameni în orașe, în spații publice și în servicii publice, făcut de oameni care își suflecă mânecile, ies din birou și vorbesc cu alți oameni, cetățenii.  Și apoi să construiască pentru ei. Bucuroasă că am putut aduce acest mindset la Iași mulțumită inițiativei CIVICA. Abia aștept să facem ceva cu el!”  – Adelina Dabu – Design Thinking Society

„Pentru mine e un câștig că o mână de oameni din Primăria Iași au lucrat alături de oameni din business și din societatea civilă experimentând Design Thinking. Dar e doar începutul.

După 15 ani de construit produse și servicii digitale în corporații, problema fundamentală pe care am ajuns să imi doresc să o pot rezolva este felul în care oamenii colaborează și lucrează împreună pentru a rezolva creativ probleme complexe.

[/cs_text][/cs_column][/cs_row][/cs_section][cs_section parallax=”false” separator_top_type=”none” separator_top_height=”50px” separator_top_angle_point=”50″ separator_bottom_type=”none” separator_bottom_height=”50px” separator_bottom_angle_point=”50″ style=”margin: 0px;padding: 45px 0px;”][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][cs_text]Articolul este scris de Irina Theodoru, consultant în comunicare și colaborator CIVICA. 

.
Atelierul s-a desfășurat cu suportul financiar al Professional Fellows Program, US Department of State, realizat cu sprijinul Design Thinking Society și găzduit de Atelierul Digital Hub Google. [/cs_text][/cs_column][/cs_row][cs_row inner_container=”true” marginless_columns=”false” style=”margin: 0px auto;padding: 0px;”][cs_column fade=”false” fade_animation=”in” fade_animation_offset=”45px” fade_duration=”750″ type=”1/1″ style=”padding: 0px;”][x_image type=”none” src=”https://asociatiacivica.ro/wp-content/uploads/2019/11/libc-professional-fellowship-program-20151.jpg” alt=”” link=”false” href=”#” title=”” target=”” info=”none” info_place=”top” info_trigger=”hover” info_content=””][/cs_column][/cs_row][/cs_section][/cs_content]